Indicele de încredere economică (ESI) calculat de BCR a încheiat anul 2025 la 93,1 puncte, comparativ cu 94,2 în noiembrie, menținându-se în zona asociată recesiunii, pentru a opta lună consecutiv.
Consumatorii continuă să fie precauți, serviciile și construcțiile traversează perioade de o situație economică mai incertă, în timp ce sectorul industrial și comerțul cu amănuntul indică semne timide de stabilizare, arată analiza departamentului de cercetare al BCR.
A fost un sfârșit de an în care percepțiile din economie au fost mult mai volatile decât datele concrete despre evoluția activității, afirmă specialiștii citați.
Ce semnifică un ESI sub limita de 100?
- 100 = nivelul mediu pe termen lung
- Sub 100 = o încredere mai redusă comparativ cu media istorică
- Sub 95, cu persistenta, indică un risc de stagnare sau recesiune percepută
În ultimele trei luni din 2025, indicele ESI a avut o medie de 93,1, față de 94,3 în toamnă. Mișcările trimestriale ale indicelui corelează adesea cu evoluția PIB pe termen scurt, sugerând o activitateEconomică «mai lină» la finalul anului.
Total însă, analiștii avertizează, datele oficiale INS pentru PIB sunt disponibile doar pentru luna octombrie, ceea ce introduce un grad ridicat de incertitudine.
ESI reflectă percepțiile managerilor și ale consumatorilor. În 2025, valoarea medie anuală a indicatorului a fost de 96,7, comparativ cu 103,5 în 2024, semnalând o corecție semnificativă.
Cauzele acestei decalajări?
- volatilitate politică accentuată
- discuții despre consolidarea fiscală
- creșterea nivelului taxelor în vigoare
- inflație ridicată în sectorul bunurilor de consum de bază
Datele privind PIB-ul au fost mai moderate: economia prognozează un avans de +1,3% pentru finalul anului, iar pentru 2026, BCR anticipează o accelerare la +2,1%, condiționată de investițiile finanțate din fonduri europene.
Este important de menționat că ultimele rezultate trimestriale vor influența statistic creșterea pentru anul următor, prin efectul de carry-over.
Ce rol joacă consumatorii în decelarea economiei?
Această componentă a fost cel mai afectat aspect al întregului an: încrederea consumatorilor în decembrie a fost de aproximativ -30,8 (de la -29,7), aproape de recordurile negative din istorie.
Factorii explicativi includ inflația persistentă pe alimente și servicii, creșterea fiscalității, precum și percepția negativă asupra veniturilor și cheltuielilor, precum și reducerea intențiilor de achiziții mari (auto, electrocasnice, mobilier).
Chiar dacă perspectivele economice pentru următoarea perioadă s-au îmbunătățit ușor, gospodăriile percep situația lor financiară ca fiind mai precară, atât în trecut, cât și în viitor.
Sectorul industrial și serviciile: o imagine diversificată
Producția industrială – ușoară creștere
- indicatorul: -1,8 în decembrie comparativ cu -2,0 în noiembrie
- factor pozitiv: așteptări mai bune privind volumul de producție
- factor negativ: nivel scăzut al comenzilor
Serviciile – menținere a stagnării
- indicatorul: 0,0 față de 0,4 anterior
- cerere recentă redusă
- proiecții viitoare mai rezervate
- percepție mai pesimistă despre situația economică
Comerțul cu amănuntul – ușoară revenire
- indicatorul: -2,0 față de -2,6 anterior
- activitate recentă mai bună
- așteptări de creștere a afacerilor
- stocurile mai mici indică continuarea cererii
Construcțiile – semne de deteriorare
- indicatorul: -11,9 comparativ cu -11,2 anterior
- scădere în portofoliul de comenzi și în utilizarea forței de muncă
Sectorul construcțiilor rămâne vulnerabil la creșterea costurilor de finanțare (dobânzi ridicate) și la reducerea cererii imobiliare noi sau a licitațiilor publice amânate.
Inflația și tendințele prețurilor: cine intenționează să crească costurile în 2026?
Așteptările privind creșterea prețurilor în industrie, servicii și construcții sunt în creștere, în timp ce în comerț, perspectivele sunt în scădere.
Contrar, consumatorii manifestă așteptări mai mici de creștere a inflației în următoarele 12 luni, indicând o percepție a normalizării inflației în mentalitatea colectivă, dar nu și în bugete.
Piața muncii: un semnal optimist
Indicatorul referitor la anticipațiile privind ocuparea forței de muncă a crescut la 100,5 în decembrie, față de 99,9.
- industria și comerțul – intenții de angajare mai mari
- Construcțiile și serviciile – așteptări mai modeste
Fricțiunea de a rămâne fără loc de muncă a scăzut în decembrie după ce a atins un nivel maxim în noiembrie.
Implicații pentru România în 2026
- Consumul va rămâne modest, cu preferință pentru bunuri scumpe
- Investițiile din fonduri UE vor fi principalul motor de creștere, prin PNRR și fonduri tradiționale
- Inflația va continua să fie un subiect important, dar cu tendință de descreștere
- Piața muncii va rămâne solidă, fără semne de recesiune accentuată
- Proiectele publice în construcții ar putea accelera dacă se mențin ritmurile actuale
