Potrivit Raportului „Situația economică globală și perspectivele pentru 2026”, publicat de ONU, moneda națională a României este supraevaluată cu aproximativ 10%. Organizația a calculat rata reală de schimb efectivă (REER), o metodă de evaluare a valutei în raport cu mai mulți parteneri comerciali, ajustată în funcție de diferențele de inflație, care evidențiază și nivelul de competitivitate internațională a unei țări din punct de vedere al prețurilor.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă ești interesat de domeniul financiar personal și dorești să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Un curs simplu îți indică: 1 Euro = 5,08 lei.
Însă acesta reprezintă doar o relație bilaterală. Rata efectivă de schimb compară valoarea monedei locale cu cele ale tuturor partenerilor importanți, ajustând pentru diferențele de inflație și ponderile fiecăruia în comerțul exterior.
Alternativ, să presupunem că România are relații comerciale cu: Germania (40%), Italia (20%), Polonia (15%), China (15%) și SUA (10%).
Rata reală de schimb va compara leul cu aceste valute, apoi va ajusta rezultatul în funcție de ponderea fiecărui partener și va lua în considerare diferențele de inflație.
Această metodă oferă o estimare realistă a poziției de competitivitate internațională, nu doar față de euro.
Dacă rata reală de schimb a leului este 110 (pentru anul de referință 2012), înseamnă că leul s-a apreciat în termeni reali cu aproximativ 10% față de 2012, ceea ce indică o scădere a competitivității la export în România.
Asta poate fi pentru că prețurile interne au crescut mai rapid decât cele externe sau pentru că leul s-a apreciat față de coșul valutar, sau o combinație a ambelor variante.
Guvernatorul Băncii Naționale a României a admis în 2025 că leul este supra-apreciat cu circa 5%, iar cu un an în urmă, același lucru fusese confirmat și de Valentin Lazea, economist-șef al BNR. „Luând în calcul și inflația, leul e supraevaluat cu cel mult 5%, un procent care nu reprezintă principalul obstacol în calea competitivității exporturilor naționale”, declara Lazea.
Implicații practice
Pentru companiile exportatoare: valorile românești devin mai costisitoare pe piețele externe, ceea ce poate duce la o scădere a cererii din partea clienților externi.
Pentru importatori: importurile devin mai accesibile, stimulând creșterea acestora de bunuri și servicii din străinătate.
Impact asupra balanței comerciale: un REER ridicat tinde să dezechilibreze balanța de plăți, reducând exporturile și crescând importurile.
Conform estimărilor ONU, economia României va înregistra o creștere de aproape 2% în acest an, iar rata inflației va scădea la 6,1%. Conform prognozei BNR, inflația va ajunge la 3,7% până la sfârșitul anului. În noiembrie 2025, rata anuală a inflației a fost de 9,8%, comparativ cu aceeași lună a anului precedent.
Ce mai indică Raportul ONU
Creșterea economică globală este estimată să încetinească la 2,7% în 2026, față de 2,8% în anul anterior, urmând să revină la 2,9% în 2027, conform Institutions of the United Nations.
Raportul menționează că, deși creșterea bruscă a tarifelor americane în 2025 a generat tensiuni comerciale, lipsa unei escalade mai ample a contribuit la menținerea unor perturbări limitate în fluxurile internaționale.
„În ciuda șocului tarifar, activitatea economică globală s-a dovedit a fi resilientă, susținută de livrările anticipate, acumularea de rezerve și cheltuielile crescute ale consumatorilor, pe fondul relaxării monetare și al stabilității pieței muncii”, susține raportul ONU.
Se preconizează că economia Statelor Unite va încetini la 1,9% în 2025, de la 2,8% în 2024, urmând să revină la 2,0% în 2026 și 2,2% în 2027, beneficiind de politici fiscale și monetare expansioniste.
Inflația în SUA va rămâne probabil peste 2% și în 2026, însă se estimează că va scădea treptat pe măsură ce se vor atenua impactul tarifelor și se vor stabiliza prețurile locuințelor.
În China, se anticipează o creștere economică de 4,6% în 2026 și de 4,5% în 2027, comparativ cu estimarea de 4,9% pentru 2025.
Creșterea economică a Uniunii Europene este estimată la 1,3% în 2026 și 1,6% în 2027, față de 1,5% în 2025, influențată de rezistența consumului intern, însă incertitudinile privind politicile comerciale și tensiunile geopolitice pot afecta exporturile.
Economia Indiei este prognozată să crească cu 7,4% în 2025 și să încetinească la 6,6% în 2026 și 6,7% în 2027, susținută de investiții și consum intens, compensând parțial impactul politicilor tarifare din SUA.
