Radu Miruță afirmă că nu anticipează o escaladare majoră, având în vedere că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”.
„Unitățile naționale au o forță mai mică individual, iar nu este vorba despre România, Franța sau Marea Britanie. Este despre interesul fiecărei țări membre NATO care dorește să fie parte din acest pact. Într-adevăr, discuțiile au început odată cu declarațiile referitoare la Groenlanda, deoarece un stat membru NATO susține că nu exclude nicio metodă, inclusiv un atac asupra altor state membre. Astfel, condiția de a fi NATO s-a modificat”, explică Miruță, la Antena 3 CNN.
De asemenea, presa britanică menționează că Regatul Unit negociază cu Germania și Franța pentru posibilitatea de a trimite trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat cum ar reacționa România dacă ar primi o solicitare din partea aliaților europeni.
„Există două scenarii. Primul presupune invocarea articolului 5, conform căruia o țară membră NATO atacată determină toate celelalte state să contribuie militar. În această situație, decizia va fi una comună NATO. Al doilea scenariu implică o acțiune coordonată de o coaliție de voințe, unde trimiterea trupelor are loc fără invocarea articolului 5. În astfel de cazuri, decizia o ia Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), fiind apoi supusă votului Parlamentului României, pentru a aproba sau respinge trimiterea de trupe. Într-o situație similară, separată de decizia de a trimite trupe în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară: nu trimițăm militari români în Ucraina. Totuși, această acțiune ar putea fi percepută ca un risc suplimentar din partea Federației Ruse”, a menționat Miruță.
