Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat la Antena 3 CNN că va propune în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) redeschiderea discuției privind declasificarea valorii totale a ajutoarelor humanitare acordate de România Ucrainei de la începutul conflictului.
„Sunt complet de acord ca aceste valori să fie publice atunci când nu influențează deciziile strategice”, a afirmat Miruță.
Ministrul a precizat că decizia de clasificare a fost luată de CSAT în mandatul fostului președinte, nu de actuala conducere.
El a explicat că este posibilă publicarea valorii totale a ajutoarelor, fără a dezvălui tipul de echipamente livrate.
„Nu este indicat să menționez dacă Armata României a trimis 100 sau 1.000 de unități, deoarece specialiștii din domeniul militar pot analiza și determina aceste cifre”, a spus Miruță.
Potrivit jurnaliștei, Consiliul Fiscal estimează că România a furnizat Ucrainei aproximativ 1,5 miliarde de euro de la începutul conflictului, însă cifra oficială rămâne clasificată. Miruță a evidențiat că există două metode de evaluare: prețul de achiziție al echipamentelor și valoarea actuală de piață, care pot varia semnificativ.
Clasificarea informațiilor se justifică prin poziția strategică a României
Până la sfârșitul anului 2025, România a oferit 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO de sprijin pentru Ucraina, o decizie luată cu intenție publică. „Acești bani sunt alocați bugetului NATO, iar Statele Unite gestionează livrările de echipamente militare către Ucraina”, a menționat ministrul, infirmând zvonurile privind secretomania acestei sume.
Miruță a justificat păstrarea informațiilor clasificate prin poziția strategică a României.
El a explicat de ce România nu poate fi comparată cu Franța sau Germania în privința publicării ajutoarelor pentru Ucraina. „Între Rusia și Franța există circa șase țări, iar România se află într-o situație de risc diferită, având și protecție nucleară”, a adăugat ministrul.
„Nepublicarea acestor cifre creează un teren favorabil extremismului”, a subliniat Miruță, reafirmând că deciziile strategice trebuie luate responsabile și nu în funcție de opinii populiste.
„Voi propune reluarea acestei discuții, având în vedere situația din 2026”, a concluzionat ministrul, menționând că decizia finală aparține membrilor CSAT și președintelui României.
