Dominic Fritz, președintele USR, a detaliat într-un interviu exclusiv pentru G4Media principalele direcții ale partidului în cadrul acestor negocieri.
„Acest buget continuă să fie un buget pentru disciplina fiscală. însă, disciplina fiscală înseamnă reducerea cheltuielilor administrative”, a afirmat Fritz.
Liderul USR a evidențiat că reforma administrativă reprezintă prioritatea zero pentru eficientizarea statului și pentru limitarea irosirilor, în special în structurile deconcentrate ale ministrelor, unde există numeroase instituții și birouri locale cu funcționari, precum și sinecuri politice.
„Cele mai importante acțiuni pentru noi sunt pașii concreți pentru reformarea aparatului administrativ în ministere și în structurile deconcentrate, care în toate județele au diverse instituții și oficii, adesea folosite ca sinecuri politice. Vedem aici un mare potențial de eficientizare a statului”, a explicat Dominic Fritz.
Un alt scop major pentru USR îl reprezintă restructurarea companiilor de stat. Partidul susține reducerea anumitor pachete minoritare și închiderea unor societăți cu impact negativ asupra bugetului, pentru a atrage investitori privați și a aduce expertiză privată în aceste entități. Fritz a subliniat că este vorba despre participări minoritare, nu despre privatizarea completă a companiilor.
„De la Hidroelectrica la Romgaz, în numeroase cazuri putem extinde deținerea minoritară. Sunt și societăți mai mici, inclusiv din sectorul apărării, unde ar fi avantajos să realizăm parteneriate cu alte companii europene, să investim sau să derulăm joint ventures cu entitățile noastre”, a explicat Fritz.
Președintele USR a accentuat că fondurile recente aprobate prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro, reprezintă o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea industriei de apărare din România. Cu toate acestea, el avertizează că aceste investiții vor fi lipsite de succes dacă industria nu va fi modernizată, restructurată și dacă sectorul privat nu va fi implicat activ pentru a asigura know-how și inovare.
„O parte din acești bani trebuie să ajungă în industria de apărare din România, însă acest lucru nu va fi posibil dacă actualul sector rămâne inert și rigid. Este nevoie de mai mult know-how privat”, a încheiat Fritz.
