Inflația rămâne în acest an una dintre cele mai importante preocupări financiare pentru gospodăriile din România. Românii nu se mai concentrează doar pe economisire, ci și pe planificarea pe termen lung a situației lor financiare.
Banii „în repaus” își pierd valoarea de la o lună la alta, iar temerea de o inflație în creștere determină adoptarea unor strategii care să țină pasul cu scumpirile, explică Radu Puiu, analist financiar la XTB, companie de investiții pe bursele internaționale.
În acest context, întrebarea esențială nu este doar cum obții un randament, ci și cum îți protejezi puterea de cumpărare. Randamentul real, cel care rămâne după ajustarea inflației, face diferența între atingerea și pierderea unui obiectiv financiar.
Un portofoliu planificat pentru 2026 nu garantează imunizarea față de fluctuații. Aurul poate aduce stabilitate, obligațiunile pot contribui la echilibru, iar acțiunile pot susține creșterea pe termen lung. Succesul pe termen lung depinde de diversificare și de consecvență, nu de identificarea unei soluții ideale, subliniază Radu Puiu.
Depozitul bancar, ineficient în fața creșterii frecvente a prețurilor
Pentru mulți, depozitul bancar rămâne o alegere „sigură”. Acesta oferă predictibilitate și suport pentru fondurile de urgență. Probleme apar atunci când dobânda obținută nu ține pasul cu inflația, iar economiile își pierd valoarea în timp.
Investițiile pe piața de capital nu înlocuiesc depozitele, ci le completează, având un orizont de timp mai lung și fiind destinate să însenineze efectele inflației. De aceea, investițiile trebuie văzute ca un instrument de protecție financiară, nu ca o soluție rapidă de îmbogățire, explică Radu Puiu.
Un portofoliu orientat spre protecția împotriva inflației nu trebuie să se bazeze pe o singură direcție. Structura sa trebuie să fie echilibrată și diversificată între clase de active ce reacționează diferit la dobânzi, creștere economică și volatilitate. Ideea este să nu depinzi de un singur scenariu, iar dacă o componentă are de suferit, alta să o compenseze.
Aurul, element de protecție defensivă
Metalele prețioase sunt, în mod clasic, o componentă de siguranță în fața inflației. Aurul este utilizat frecvent ca element de protecție în perioade de incertitudine sau de schimbări în politicile monetare. Într-un portofoliu echilibrat, aurul oferă stabilitate, indică Radu Puiu.
Obligațiunile, fundament pentru echilibrul portofoliului
Obligațiunile sunt esențiale pentru investitorii în căutare de stabilitate. În locul unui singur emitent, mulți aleg expuneri diversificate prin instrumente cu coșuri de obligațiuni, fie guvernamentale, fie corporate, cu scadențe variate, care reacționează diferit la fluctuațiile de dobânzi.
Pentru 2026, maturitatea obligațiunilor devine crucială. Cele pe termen lung sunt, în general, mai sensibile la variațiile dobânzilor, comparativ cu cele pe termen scurt. Prin urmare, combinația dintre scadențe poate fi ajustată în funcție de scenariul macroeconomic, pentru a menține echilibrul portofoliului.
Acțiunile, pilonul creșterii pe termen lung
Acțiunile rămân elementul principal care favorizează creșterea pe termen lung, însă selecția și disciplina sunt decisive. În perioade de presiune asupra costurilor și inflație, este importantă concentrarea pe companii cu marje solide și capacitatea de a transfera crescătoriile de costuri către clienți.
Anumite sectoare, precum utilitățile, sănătatea și energia, tind să fie mai reziliente în astfel de contexte, în timp ce tehnologia păstrează atractivitatea, susținută de venituri recurente și cerere structurată. Companiile care vând produse esențiale, indiferent de preț, reprezintă, de asemenea, o categorie de rezistență la inflație.
Aceștia sunt numiți adesea „Aristocrații dividendelor”, companii care și-au crescut constant dividendele pe parcursul decadelor, având modele de business solide și fiind capabile să transfere costurile crescute către consumatori.
Investitorul în 2026: combinație între disciplină și percepție
În investiții, nu doar instrumentele sunt importante, ci și comportamentul. Mulți investitori pierd nu pentru că fac alegeri greșite, ci pentru reacții impulsive la știri, fluctuații pe termen scurt și comparații cu alți participanți la piață. O mentalitate sănătoasă implică distincția dintre semnal și zgomot, acceptarea volatilității și evitarea ca fiecare decizie să devină o provocare personală, menționează Radu Puiu.
O regulă simplă este să investești doar banii pe care îți poți permite să îi pierzi, evitând să atingi economiile de nevoie pentru traiul zilnic sau cheltuieli urgente. Este esențial, de asemenea, să-ți cunoști toleranța la risc și să te menții consecvent, chiar și în fața schimbărilor neașteptate ale pieței. Investițiile pe termen lung se construiesc cu răbdare și ajustări periodice, nu prin reacții rapide.
Disciplina implică nu reacționarea la fiecare fluctuație de pe piață, ci revizuirea periodică a portofoliului și ajustarea acestuia în funcție de obiective, strategie și evoluția reală a economiei.
