Inflația reprezintă mecanismul principal care erodează semnificativ economiile, reducând pe termen lung valoarea reală a banilor și provocând o stagnare a valorii acestora, conform specialiștilor în economie. O variantă simplă de a proteja economiile este utilizarea depozitelor bancare, însă „depozitele nu sunt suficiente pentru a combate inflația”, afirmă Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România.
În ultimii zece ani, inflația anualizată a fost de 5,7%. Pentru ultimii cinci ani, rata a fost de 9,1%, iar pentru ultimele trei ani de 7,1%.
Pentru românii care economisesc, prioritatea nu mai este doar protejarea valorii nominale, ci și menținerea puterii de cumpărare, a explicat Mihai Căruntu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, la o discuție despre „Cum să ne protejăm economiile împotriva eroziunii inflației”.
„De la momentul în care începi să economisești, te expui riscului. Cele mai mari riscuri fiind inflația și un colaps al pieței,” avertizează Căruntu.
Ceea ce fac greșit adesea investitorii mici este să vândă rapid atunci când piața scade ușor, din teama de a pierde. Însă, piețele pot reveni rapid, iar cei care vând devreme pierd oportunitatea raliului. „Cei care panică, pierd,” subliniază expertul.
Depozite bancare, titluri de stat sau investiții pe bursă?
Potrivit acestuia, aparent, depozitele bancare sau titlurile de stat nu implică riscuri majore, însă investițiile pe termen mediu și lung pot asigura un randament care să depășească inflația. În România, însă, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, avertizează Mihai Căruntu.
„Chiar și titlurile de stat, precum Fidelis sau Tezaur, dacă analizezi randamentul anualizat pe 5-10 ani, e discutabil dacă acoperă rata inflației. Dobânzile la depozite sunt, de asemenea, negative în realitate,” explică expertul.
Este recomandabil să analizezi performanța acestor fonduri pe termen lung. Vestea bună este că, pe o perioadă de zece ani, randamentul mediu al fondurilor PILON II a fost între 6,2% și 7,3%. Astfel, având în vedere o inflație medie de 5,7% pe an, aceste fonduri, care sunt diversificate și investesc până la 30% în acțiuni, pot asigura un nivel rezonabil de protecție a capitalului, recomandă specialistul, sugerând investiția în fonduri mutuale.
Horia Gustă menționează că depozitele bancare nu sunt suficiente în lupta cu inflația: „Este clar că inflația are un impact major, și la fel de clar este că banii nu trebuie păstrați pasiv. Pentru construirea unui portofoliu, pentru unii poate fi dificil, pentru alții mai simplu. Varianta cea mai accesibilă rămâne depozitul, deoarece majoritatea populației are un cont bancar. Dar, chiar și în acest caz, concluzia este că depozitele nu reprezintă o soluție eficientă contra inflației.”
Următorul pas, afirmă președintele asociației, este achiziția de titluri de stat, disponibile în două variante: Fidelis și Tezaur. Tezaur nu este tranzacționat pe piață, fiind disponibil doar prin canale oficiale, în timp ce Fidelis este tranzacționat și urmărește evoluția dobânzilor.
„Dacă achiziționezi un titlu de stat pe 10 ani la 6,2% și dobânzile scad, valoarea titlului tău crește dacă îl vinzi pe piață. Dacă nu îl vinzi și îl păstrezi până la scadență, primești cuponul de 6,2% anual. Dar, dacă dobânzile cresc, valoarea titlului scade,” explică Gustă, subliniind riscurile asociate.
„Acțiunile și fondurile de acțiuni nu sunt pentru toți”
Reprezentanții fondurilor de investiții au avertizat încă din 2020 asupra riscului inflației. Aceștia spun că singurele instrumente care pot depăși inflația pe termen mediu și lung sunt acțiunile și fondurile de acțiuni.
„Acțiunile și fondurile de acțiuni nu sunt pentru toți investitorii, deoarece pot avea volatilitate și pot înregistra scăderi. Nu toți tolerează aceste fluctuații și riscuri,” avertizează experții.
Potrivit acestora, pentru a combate inflația, trebuie urcate treapta cu treaptă: depozitele fiind insuficiente, titlurile de stat sunt o opțiune medie, iar pentru protecție mai eficientă, investițiile în fonduri de acțiuni sunt o soluție potrivită. În plus, aurul poate reprezenta o alternativă de protecție.
Aurul și imobiliarele – cât de recomandate sunt?
Aurul fiind adesea rezervă de refugiu în perioade de turbulențe, conflicte sau incertitudini globale, reprezintă o variantă pentru protecție.
De asemenea, investițiile în imobiliare pot fi o soluție, însă au și ele limitări: necesită capital semnificativ și pot avea riscuri legate de lichiditate, deoarece nu se pot vinde rapid, iar închirierea poate să nu atingă așteptările privind randamentele, explică reprezentantul fondurilor.
„Niciuna dintre metodele de dinainte de pandemie nu va mai reveni”
Analizând performanța fondurilor mutuale pe termen lung, acestea au atins performanțe de 15-18% pe perioade de peste 10 ani, depășind în mod consistent inflația, conform specialiștilor.
„Principala decizie pentru un investitor constă în proporția alocată în acțiuni versus instrumente cu venit fix,” afirmă experții.
După pandemie, condițiile de piață s-au schimbat radical: dobânzile au fost foarte scăzute, iar inflația redusă, astfel încât nimic nu va mai fi ca înainte. Băncile centrale estimează o inflație de circa 2%, dar realitatea ar putea fi de 3-4%.
Tranzițiile energetice din Europa generează costuri mai mari, iar prețurile gazelor și electricității sunt de așteptat să crească semnificativ spre sfârșitul deceniei. În plus, inflația mai mare și ratele de dobândă mai ridicate vor deveni norme, aceast realitate fiind „noua normalitate”.
