Decizia Franței din această săptămână de a motiva milioane de angajați publici să utilizeze o alternativă națională la platformele de videoconferință Zoom și Microsoft Teams reprezintă un nou capitol în eforturile de decenii ale guvernelor europene de a reduce dependența de companii americane de tehnologie, notează publicația Financial Times.
Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a transmis joi o notificare către ministere pentru a le solicita să mute apelurile video pe Visio, o soluție internă de videoconferință, până la sfârșitul anului.
„Pentru a asigura securitatea, confidențialitatea și reziliența comunicațiilor electronice din sectorul public, este esențial să implementăm o soluție unificată de videoconferință, gestionată de stat, bazată pe tehnologii suverane”, a declarat el.
Aceeași strategie a fost vizibilă și vineri, când guvernul francez a blocat operatorul de sateliți Eutelsat, vândând afacerea cu antene terestre către fondul de investiții EQT, invocând caracterul strategic al grupului, rival al serviciului de internet prin satelit Starlink, deținut de Elon Musk.
Apel pentru decuplarea tehnologică a Europei
În ciuda dificultăților îndelungate în a convinge europenii să renunțe la soluții precum Microsoft, Google și Amazon în favoarea unor variante locale, noile temeri legate de politica externă a președintelui american Donald Trump au generat un sentiment mai acut privind necesitatea „decuplării tehnologice”.
Aceasta a determinat noi inițiative ale guvernelor europene pentru promovarea soluțiilor locale, de la aplicații de comunicare și servicii de cloud până la sateliți și inteligență artificială.
Măsurile Franței din această săptămână au fost adoptate doar câteva zile după ce Parlamentul European a recomandat statelor membre să „consolideze autonomia tehnologică europeană prin facilitarea achiziției de produse și servicii digitale locale, acolo unde este posibil”.
Uniunea Europeană continuă să depindă de țări din afara blocului, în special SUA, pentru peste 80% din serviciile și infrastructura digitală, conform raportului parlamentului.
Decenii de încercări de a construi versiuni europene de cloud, mesagerie și software pentru companii au eșuat, deoarece utilizatorii și companiile sunt reticenți în a adopta soluții inadecvate sau incomode.
Cele mai notabile exemple de succes au fost, în mare parte, fragmentate. În octombrie, landul german Schleswig-Holstein a celebrat un „moment istoric pentru suveranitatea digitală” după ce aproximativ 40.000 de email-uri ale angajaților publici au fost migrate de la Microsoft Exchange și Outlook către alternative open-source.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai ideii ca Europa să devină mai independentă de SUA, de la tehnologie până la sistemele de armament.
El a promovate furnizori locali de cloud, precum și compania pariziană de inteligență artificială Mistral, considerată un bastion european rar în fața dominației americane și chineze în domeniul AI.
În prezent, amenințările lui Trump privind o invazie în Groenlanda, parte a Danemarcei, au amplificat riscul unui conflict comercial în care dependența Europei de Silicon Valley poate deveni o vulnerabilitate economică majoră.
„Ceea ce s-a schimbat în prezent, mai mult decât natura problemei, este probabilitatea ca acestea să se manifeste brusc: sancțiuni neașteptate, restricții de acces sau șantaj prin reglementări”, afirmă Francesca Musiani, director de cercetare la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Franța.
„În acest context, deconectarea nu mai este o ipoteză teoretică, ci un scenariu de gestionare a riscului”, adaugă ea.
Eșecurile inițiativelor tehnologice franceze
Franța are, la rândul său, un istoric marcat de inițiative tehnologice susținute de stat, care au eșuat, fiind anunțate cu mare pompă de către președinți precum Jacques Chirac și Emmanuel Macron, însă s-au dovedit a fi risipă de resurse și timp.
În 2008, Franța și Germania au investit sute de milioane de euro în dezvoltarea Quaero, un motor de căutare local, promovat drept o alternativă suverană la Google și Yahoo, dar proiectul a fost închis după cinci ani. Cota de piață a Google în căutările din Europa rămâne de aproximativ 90%.
Ulterior, Parisul a încercat să stimuleze crearea unui „cloud suveran”, susținând două proiecte concurente conduse de grupurile de telecomunicații Orange și SFR, argumentând că furnizorii americani nu pot garanta păstrarea și siguranța datelor europene în fața autorităților și riscurilor externe.
Adoptarea a fost, însă, limitată, întrucât serviciile nu erau la fel de performante, motiv pentru care guvernul a preferat să reglementeze și să încurajeze furnizorii să ofere alternative mai sigure pentru sectorul public și companii.
Saul Klein, investitor în tehnologie din Londra, a afirmat că statele europene trebuie să colaboreze pentru a dezvolta jucători puternici în domeniu, exemplificând cu investiția de 1,3 miliarde de euro a grupului olandez ASML în Mistral, realizată anul trecut.
„Nu există sens să dezvoltăm un Zoom francez. Este improbabil ca un stat suveran să poată realiza singur o tehnologie competitivă la nivel internațional în domenii precum AI sau cloud, comparabilă cu alternativele americane sau chineze. Următoarele luptă trebuie să fie cele relevante”, a spus Klein.
Stocarea datelor europene la nivel local
Conform companiei de cercetare IDC, firmele din Europa au continuat să aloce aproximativ 80% din totalul celor 25 de miliarde de dolari investiți în infrastructura cloud în 2024, celor mai mari cinci furnizori americani, care și-au asumat angajamente mai stricte pentru stocarea datelor europene la nivel local.
David Amiel, secretar de stat pentru funcție publică în Franța, a menționat pentru publicație că țara nu va putea atinge obiectivele președintelui Macron legate de „autonomia strategică” a Europei, adică reducerea dependențelor din întregul ecosistem digital, fiind nevoie de un impuls suplimentar pentru ca întreprinderile europene să furnizeze mai mult tehnologie locală.
„Este necesar să ne debarasăm de dependența de instrumente non-europene. Dar acestea trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de calitate, altfel vor eșua”, a afirmat el.
Proiectul Visio, testat de ministerul lui Amiel, are drept scop crearea unor instrumente pentru sectorul public, care în timp să poată înlocui Microsoft Office sau suitele Google.
Anul trecut, a fost lansată o aplicație internă de mesagerie sigură, numită Tchap, utilizată de circa 300.000 de utilizatori, având ca scop înlocuirea platformelor precum WhatsApp sau Signal.
Amiel a menționat că anumite soluții vor fi dezvoltate în colaborare cu companii tehnologice europene, pentru a evita dezvoltarea totală a tehnologiei pe cont propriu de către guvern.
Un oficial militar a afirmat pentru publicație: „Dacă dorim să devenim mai independenți, trebuie să facem acest lucru chiar dacă la început nu este avantajos.”
