Obligațiile financiare pot deveni extrem de costisitoare. Credit foto: Elnur Amikishiyev / Alamy / Profimedia
Mulți compară datoria publică a României, de 60% din PIB, cu cea a Italiei și Franței, care depășesc 120%, însă costul nostru este dublu. În esență, datorie de 60% din PIB ne costă cât datoria Franței de peste 120%.
“Discut cu mulți investitori instituționali deoarece acesta este scopul meu. Pot să spun că, deși România are statutul de investiție, se împrumută ca și cum nu ar fi în această categorize”, a explicat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, director general la JP Morgan, în cadrul CFA Forecast Dinner luni seara.
Este evident o problemă, iar dacă și-a pierde calificativul de investiție, unii dintre investitorii care au finanțat România vor părăsi inevitabil țara, adaugă Chidesciuc.
“Cred că e realist să ne așteptăm ca până în 2026 deficitul bugetar să nu depășească 6% din PIB. În 2025, deja s-a înregistrat o supra-performanță față de așteptări. În opinia mea, nu a fost o surpriză majoră. Sper ca bugetul pentru 2026 să nu prezinte surprize majore, însă nu se poate exclude această posibilitate, deoarece depinde și de credibilitatea României și de costul creditării”, a adăugat reprezentantul JP Morgan.
Perspectiva pentru anul 2027 “este mai complexă”
Referitor la anul 2027, economistul a menționat că prognoza devine mai incertă din cauza lipsei unor măsuri concrete deja implementate.
“Anul 2027 este mai complicat deoarece nu există măsuri definite pentru anul următor. Posibil sunt unele tentative, însă fără rezultate clare. Eu sunt optimist, dar nu pot afirma cu certitudine. Se preconizează un deficit bugetar sub 5% pentru 2027, atât în ceea ce privește veniturile, cât și cheltuielile. În principal, se așteaptă o îmbunătățire în colectarea veniturilor, lucru pe care România nu a reușit să-l atingă în ultimii aproape 20 de ani. Totodată, cred că anul viitor se vor observa unele schimbări, deoarece se depun eforturi concrete din partea Guvernului. De asemenea, decalajele dintre nivelul încasărilor și nivelul de taxare au crescut recent, iar guvernul încearcă să corecteze această situație”, a detaliat Chidesciuc.
În opinia sa, controlul cheltuielilor va continua și în anul următor.
“După doi ani în care salariile și pensiile au fost menținute în plafon, în 2025 și 2026, nu cred că este realist să ne așteptăm ca aceste categorii să rămână fără creșteri în 2027 – însă, așa cum am observat în ajustările din 2025, aceste creșteri vor fi sub nivelul PIB-ului nominal, ceea ce permite continuitatea controlului asupra cheltuielilor. În acea perioadă, deficitul a fost sub așteptări datorită unui control strict al cheltuielilor și a creșterii TVA. Există persoane opuse majorării TVA, însă din punct de vedere al veniturilor, acestea au reprezentat principalul motor al performanței”, a explicat Chidesciuc.
Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 2026 a CFA Forecast Dinner, aniversând 20 de ani de prezență în România și 25 de ani de activitate a Asociației CFA România, parte a CFA Institute, având ca temă „Direcția strategică a României pentru următorii 10 ani”.
De asemenea, în cadrul evenimentului a avut loc o sesiune de prognozare macroeconomică, în cadrul căreia participanții au prezentat estimări privind evoluția indicatorilor principali ai economiei românești. Astfel, 46% dintre aceștia au votat pentru o creștere economică între 1% și 1,5% în 2026. Referitor la rata inflației, 38% estimează că va oscila între 5% și 6% în anul următor.
