Inflația nu este subit, însă are efecte spectaculoase asupra economiilor. Nu cauzează șocuri zilnice, nu lasă urme vizibile pe extrasul de cont și nu declanșează panică imediată. Prin urmare, reprezintă cel mai eficient mecanism de erosare a economiilor. Pe termen lung, scade valoarea reală a banilor, menținându-i în stare de stagnare.
Jurnalistul Dan Popa transmite în fiecare joi newsletterul „EconoMix”. Dacă ești interesat de finanțe personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona la acesta.
Ultimii zece ani au înregistrat o rată anualizată a inflației de 5,7%. În ultimii cinci ani, a fost de 9,1%, iar în ultimii trei ani, 7,1%, explică Mihai Câruntu, vicepreședinte al Asociației Analistilor Financiar-Bancari din România, la dezbaterea „Cum ne protejăm economiile de erosarea prin inflație”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.
Pentru cei care economisesc, miza nu mai este doar siguranța nominală, ci și păstrarea puterii de cumpărare. „De la momentul în care începi să economisești, te expui riscului”, afirmă Mihai Câruntu, vicepreședinte al Asociației Analistilor Financiar-Bancari din România. „Cele două principale riscuri sunt inflația și un declin al pieței”, adaugă acesta.
Cea mai frecventă greșeală a investitorilor mici este să vândă imediat după o scădere minoră a pieței. Se sperie și vând, însă piețele pot reveni rapid, iar dacă au ieșit din piață, nu mai beneficiază de această revenire. Cine se panicizează, pierde, remarcă expertul.
Unde să-mi plasez economiile: depozite bancare, titluri de stat sau investiții în bursă?
„Este clar că inflația joacă un rol foarte important și că banii nu trebuie să rămână inactivi. Să vedem ce opțiuni sunt pentru gestionarea acestor fonduri. Pentru mulți, cea mai simplă variantă este depozitul bancar, având deja un cont. Însă și această opțiune are limitări în fața inflației”, explică Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri.
Pasul următor, continuă Gustă, este achiziția de titluri de stat. Aceste sunt de două tipuri – simplist vorbind – Fidelis și Tezaur. Ultimele nu sunt transferabile pe piață și pot fi cumpărate doar via platforma privată virtuală, poștă sau Trezorerie. Titlurile Fidelis au avantajul tranzacționabilității și țin pasul cu dinamica dobânzilor. De exemplu, dacă achiziționezi un titlu de stat pe 10 ani cu o dobândă de 6,2%, și dobânzile scad, valoarea titlului tău crește dacă îl vinzi pe piață. Dacă păstrezi până la scadență, primești cuponul de 6,2% anual. În schimb, dacă dobânzile cresc, valoarea titlului tău scade.
„Acțiunile și fondurile de acțiuni nu sunt pentru oricine”
De la începutul anilor 2020, administratori de fonduri au avertizat că inflația va veni, iar singurele instrumente care pot depăși inflația pe termen mediu și lung sunt acțiunile și fondurile de acțiuni.
„Acțiunile și fondurile de acțiuni nu sunt destinate tuturor. Nu toate persoanele tolerează volatilitatea acestor instrumente, care pot suferi scăderi de valoare”, explică expertul. Soluțiile există, dar primul pas este să acționezi: depozitele bancare nu depășesc inflația, titlurile de stat se apropie, însă pentru a depăși inflația, trebuie să investești în fonduri de acțiuni sau alte instrumente mai dinamice, precum aurul, adaugă Gustă.
Aurul și imobiliarele – o analiză a viabilității investițiilor
Aurul este adesea ales ca refugiu în perioade de turbulențe sau conflicte, iar creșterea sa recentă este monitorizată cu atenție, spune șeful administratorilor de fonduri.
Investițiile în imobiliare pot reprezenta o soluție, însă acestea necesită un capital mai mare și implică riscuri, precum riscul de lichiditate, deoarece dificultățile de vânzare pot afecta randamentul dorit sau posibilitatea de a închiria la ratele așteptate. Este nevoie de o strategie și acțiuni bine gândite pentru a face față acestor riscuri.
Chiar dacă depozitele bancare și titlurile de stat par mai puțin riscante, pe termen mediu și lung, randamentele reale pot fi mai scăzute decât inflatia. Asociația Analistilor Financiar-Bancari din România, susține această opinie, iar expertul Mihai Câruntu recomandă investiții diversificate, inclusiv în fonduri mutuale.
„Analiza performanțelor pe termen lung a fondurilor mutuale arată că, pe o perioadă de zece ani, randamentul mediu variază între 6,2% și 7,3%. Acesta depășește în mod constant rata inflației medii de 5,7%, ceea ce face aceste investiții o opțiune viabilă”, afirmă Câruntu.
noul normal. Cu ce trebuie să ne adaptăm după pandemie
Fondurile mutuale și alte investiții au înregistrat performanțe de 15-18% pe perioade de peste 10 ani, depășind inflația și confirmând avantajul diversificării investițiilor. Decizia principală pentru investitor rămâne proporția de alocare între acțiuni și instrumente cu venit fix, explică Câruntu.
Acesta consideră că nimic din ceea ce era obișnuit înainte de pandemie nu va mai reveni, întrucât dobânzile rămân la niveluri foarte mici, iar inflația va fi mai sus decât situația actuală. Pentru economia europeană, tranziția energetică aduce costuri mai mari, iar prețurile la gaze și electricitate vor scădea semnificativ doar spre sfârșitul deceniului. Însă, în general, trebuie să ne așteptăm la o inflație mai mare și dobânzi mai ridicate față de perioada pre-pandemică, afirmă Câruntu, accentuând că acesta este „noul normal”.
Surse foto: Dreamstime.com
