Deși mediul de afaceri rămâne activ, există o reticență crescută în luarea deciziilor de investiție și o nevoie mai accentuată de transparență și stabilitate din partea autorităților, pentru a stimula încrederea și creșterea pe termen lung. Circa 80% dintre liderii de afaceri din România anticipează că în următoarele șase luni, cadrul legislativ și fiscal va deveni mai puțin favorabil pentru afaceri.
Reamintim că indicele Confidex a scăzut de la 51,3 la 47,2 față de ediția anterioară, indicând o diminuare a încrederii în economia națională în rândul sectorului privat.
Această scădere reflectă o percepție mai prudentă din partea antreprenorilor și investitorilor, influențată de instabilitatea politică și economică la nivel global.
Anul 2026 va fi caracterizat de prudență și adaptabilitate în mediul de afaceri din România. Gestionarea riscurilor și menținerea stabilității devin priorități pentru companiile autohtone, afirmă economistul șef al BRD, Floian Libocor.
Interpretarea scăderii indicelui
Libocor subliniază că scăderea indicelui trebuie interpretată cu prudență. Deși indică o tendință de ralentire economică, aceasta nu reprezintă automat o recesiune confirmată. Riscul unor contracții economice — despre care s-a discutat și s-a argumentat în trecut — există, însă nu este garantat că se va materializa implicit.
Dacă abordarea prudentă a companiilor va continua și măsurile fiscale vor reuși să restabilească echilibrul bugetar, probabilitatea unei recesiuni severe în 2026 rămâne scăzută.
Cu toate acestea, în cazul unor șocuri externe sau al unei încetiniri accentuate a economiei europene, riscul de recesiune în 2026 s-ar putea intensifica.
Învățăminte din experiența recentă: paralelă cu perioada pandemică
Analizând perioada recentă, ultima criză majoră a fost generată de pandemia de Covid-19 din februarie 2020, remarcă Libocor. În comentariile sale privind indicele de încredere Confidex, acesta afirmă: „Ca și în timpul pandemiei, se remarcă o prudență accentuată din partea antreprenorilor și o concentrare clară pe gestionarea riscurilor. Incertitudinea joacă un rol central în ambele situații, iar companiile încearcă să își conserve sau să își sporească flexibilitatea și adaptabilitatea, acordând o importanță deosebită controlului costurilor.”
Diferențe majore în reacția autorităților
Reacția statului a variat în funcție de natura crizei și de obiectivele sale — în 2020, cauza era una sanitară, iar prioritatea era sprijinul economic cu orice preț.
În prezent, criza are drept cauză deteriorarea semnificativă a bugetului public, atât din perspectiva veniturilor, cât și a cheltuielilor, fiind prioritară reconstrucția stabilității fiscale, indiferent de costuri.
Există o relație cauzală între cele două situații, însă nu strictă. Atât comportamentul companiilor, cât și intervențiile statului poartă nuanțe specific diferite pentru fiecare perioadă.
Similarități și diferențe între 2020 și 2025
O analiză comparativă evidențiază câteva elemente comune și diferențe clare între cele două perioade:
În ambele cazuri, mediul privat s-a confruntat cu o incertitudine generalizată, reacționând prin prudență și ajustări operaționale.
Sentimentul puternic de incertitudine la nivel de piață a îngreunat planificarea pe termen lung.
Antreprenorii au devenit mai reticenți în asumarea riscurilor mari, concentrându-se pe consolidarea stabilității.
Companiile au fost nevoite să ajusteze modelele de business și să acorde o atenție crescută digitalizării pentru a-și crește reziliența.
Diferendele apar în natură crizei și în intervențiile statului: în 2020, criza era de natură sanitară, iar intervențiile vizau protejarea sănătății publice și sprijinirea directă a economiei.
În prezent, cauza este legată de incertitudini economice, fiscale și geopolitice, iar măsurile guvernamentale sunt concentrate pe stabilizarea fiscală și combaterea inflației, fără programe ample de sprijin punctual.
Având în vedere lecțiile învățate din perioada pandemiei, se așteaptă ca, în prezent, companiile să fie mai pregătite pentru a naviga într-un mediu volatil, adaptându-se mai rapid și eficient, cu o atenție sporită asupra fundamentelor economice și sustenabilității pe termen mediu și lung, concluzionează economistul șef al BRD.
