2026 a început cu o performanță modestă, conform indicelui PMI pentru sectorul manufacturier, calculat de BCR România. Acesta a înregistrat o ușoară reducere, ajungând la 48,1 în ianuarie 2026, de la 48,9 în decembrie 2025, indicând o încetinire rapidă a condițiilor din industria prelucrătoare, care rămâne sub pragul neutru pentru a 19-a lună consecutivă.
Cu excepția sectorului de producție, care a prezentat o ușoară ameliorare, celelalte segmente au avut o contribuție evident negativă în această perioadă. Exporturile continuă să fie un motor cheie pentru susținerea creșterii producției interne. Datele preliminare pentru indicele PMI al sectorului manufacturier din Germania, publicate de HCOB, arătau o creștere ușoară la 48,7 în ianuarie, atingând cel mai înalt nivel din ultimele trei luni. Aproximativ 20% din exporturile României sunt direcționate către Germania.
Indicele PMI pentru sectorul manufacturier (Purchasing Managers’ Index) reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori economici, oferind semnale timpurii despre direcția economiei — cu mult înainte de apariția datelor oficiale privind producția sau Produsul Intern Brut.
Pe scurt: PMI indică dacă economia se accelerează sau încetinește, în timp real.
Ce reprezintă PMI în termeni simpli
PMI este un indicator lunar, bazat pe sondaje efectuate în rândul managerilor de achiziții din industrie. Ei sunt întrebați dacă, față de luna anterioară:
- producția a crescut, stagnat sau scăzut
- comenzile noi sunt mai multe sau mai puține
- exporturile au evoluat favorabil sau nefavorabil
- angajările s-au intensificat sau diminuat
- livrările de la furnizori sunt mai rapide sau mai lent
- stocurile au crescut sau s-au redus
Răspunsurile sunt convertite într-un scor între 0 și 100, pragul critic fiind 50.
PMI se interpretează astfel:
- peste 50 → sectorul este în creștere
- sub 50 → sectorul este în contracție
- exact 50 → situație de stagnare
Cu cât scorul PMI este mai departe de 50, cu atât semnalul devine mai clar.
Importanța indicelui PMI
- Este un “radar” al economiei. PMI apare lunar înaintea majorității statisticilor oficiale, fiind un indicator prognostic.
- Arată tendințele actuale, nu datele din trecut. În timp ce PIB-ul reflectă situația de acum câteva luni, PMI indică evoluția curentă în fabrici.
- Este monitorizat de bănci centrale, investitori și autorități pentru a evalua riscul de recesiune, inflația și dinamica pieței muncii.
În 2025, sectorul industrial a încheiat probabil cel de-al treilea an consecutiv de declin, potrivit datelor oficiale de la Institutul Național de Statistică. Aceste cifre sunt în acord cu indicatorii PMI.
Analiza mediei mobile pe 12 luni indică o scădere de -0,8% a producției industriale în raport cu anul precedent, la 25 noiembrie, iar sectorul prelucrător se află la -0,9%, conform datelor BCR publicate luni.
Specialiștii estimează că, în condițiile așteptărilor legate de mediul extern, situația va începe să se îmbunătățească în 2026, permițând industriei să își recupereze ritmul de creștere. Cererea externă continuă să fie esențială pentru sectorul prelucrător intern. Se anticipă ca investițiile substanțiale în securitatea UE și stimulentele fiscale din Germania pentru infrastructură și apărare vor impulsiona producția europeană.
Principalele probleme raportate includ reducerea cererii, parțial cauzată de creșterea prețurilor și de creșterea taxelor, și dificultățile de recrutare a forței de muncă calificate, care au restricționat unele operațiuni de producție.
Comenzile noi au înregistrat o scădere accelerată în ianuarie, fiind în principal influențate de constrângerile bugetare ale clienților și de prețurile mai mari. Comenzile de export au urmat un pattern similar, fiind afectate de mediul extern nefavorabil, concurența acerbă și cererea redusă.
Indicele a continuat să scadă privind așteptările de creștere a afacerilor pentru perioada următoare, atingând un nou minim din sondaj, deși a rămas peste pragul de 50. În același timp, 42% dintre companii prevăd o creștere a producției în anul următor, ceea ce indică faptul că reducerea cererii reprezintă o problemă temporară, cu potențial de inversare pe termen scurt.
De asemenea, ocuparea forței de muncă a fost în scădere luna aceasta, cauzată de insuficiența locurilor de muncă și dificultățile de recrutare a personalului calificat. Restanțele de producție au continuat să scadă, reflectând cererea slabă, iar reducerea stocurilor de produse finite poate fi legată mai mult de volume mai reduse de muncă decât de creșteri de vânzări.
Indicatorii de achiziții și stocuri indică aceeași tendință de diminuare a cererii. Timpul de livrare către fabrici a crescut în ianuarie, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a disponibilității limitate a furnizorilor.
Atât prețurile de intrare, cât și cele de ieșire, au accelerat din ultima lună. Această evoluție este anticipată, fiind legată de majorările accizelor. Creșterea costurilor materiilor prime înregistrează unele semnale de alarmă, caz în care tendința ar putea deveni mai îngrijorătoare dacă aceste niveluri vor persista. O parte din creșterile de preț pentru materiile prime au fost transferate către clienți.
