Raportul include referințe numeroase privind situația din România și dedică un capitol integral alegerilor prezidențiale anulate din țară.
„Aceste măsuri – restricționarea criticilor unui candidat și a susținătorilor săi – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile din România s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, indică raportul Congresului SUA.
Donald Trump și Jim Jordan
Ce relevă raportul despre România:
„De la implementarea DSA în 2023, Autoritatea Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor legislative și prezidențiale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024.
Documentele nepublice prezentate comitetului demonstrează modul în care Uniunea Europeană a exercitat presiuni periodice asupra platformelor, în special înaintea scrutinurilor electorale naționale din statele membre, pentru a favoriza partidele politice conservatoare sau populiste.
Autoritatea Europeană a adoptat cele mai dure măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024.
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor, câștigate de candidatul independent populist Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia a susținut campania acestuia printr-o strategie coordonată pe TikTok.
Documentele interne TikTok prezentate Comitetului sugerează contrazicerea acestei narațiuni. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația neconfirmată de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, platforma a declarat că „nu a identificat și nu au fost furnizate dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principalul motiv de preocupare pentru autoritățile de informații.
Până la finalul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media, bazate pe dovezi ale autorităților fiscale din România, au indicat că „suspectata campanie de interferență rusească a fost, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc”. În ciuda acestor declarații, rezultatele scrutinului nu au fost restabilite, iar în mai 2025, „candidatul favorit al sistemului a câștigat din nou alegerile prezidențiale reprogramate”.
Autoritatea Europeană a activat un sistem cunoscut sub denumirea de „sistem de răspuns rapid” înaintea multor alegeri importante recente.
În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte, aprobați de Comisia Europeană, pot solicita prioritizare pentru cenzură în săptămânile premergătoare și după alegeri. Acești verificatori de fapte aparțin, în principal, taberei pro-cenzură, fiind de cele mai multe ori partizani politici. În plus, cerința ca aceștia să fie aprobați de comisie creează stimulente structurale pentru a cenzura opinii și conținut eurosceptic, care subminează narațiunile politice dorite de Comisie.
Autoritatea Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative din Franța din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor din România din 2024-2025 și alegerilor legislative din Germania în 2025.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România din 2024 s-a desfășurat pe 24 noiembrie. Candidatul independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la turul doi împotriva candidatelor centriste Elena Lasconi.
Între primul și al doilea tur, Curtea Constituțională a României a anulat scrutinul, după ce serviciile de informații au susținut că Rusia a susținut campania lui Georgescu pe rețelele sociale.
Reportajele ulterioare au pus la îndoială această narațiune, sugerând că un alt partid politic românesc ar fi fost în spatele presupusei campanii rusești.
Cu toate acestea, autoritatea electorală a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluat din mai 2025.
Documentele interne TikTok și comunicările cu autoritățile din România și Comisia Europeană subminează și mai mult povestea interferenței Rusiei.
Echipele interne de informații ale TikTok au evaluat constant că Rusia nu a desfășurat operațiuni coordonate pentru a influența campania lui Georgescu și au împărtășit aceste concluzii periodic cu Comisia Europeană și autoritățile române. De asemenea, înaintea alegerilor anulate, autoritățile române au colaborat pentru a reduce la tăcere conținutul favorabil candidaților naționaliști și populiști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a anumitor materiale.
După alegeri, în condițiile în care acuzațiile de interferență rusă au început să se disipe, Comisia Europeană a inițiat o anchetă DSA asupra practicilor TikTok privind moderarea discursului politic.
Înainte de scrutinul din 2024, autoritățile române au formulat cereri repetate pentru eliminarea conținutului politic, utilizând interpretări extinse ale puterilor de impunere a eliminării conform legislației. TikTok a declarat că a abordat aceste solicitări cu prudență, în special pe durata alegerilor din România și în ceea ce privește potențiala influență politică asupra conținutului.
Platforma a explicat că argumentele juridice pentru aceste cereri au fost interpretate larg, încercând să justifice eliminări masive. De exemplu, autoritățile române au cerut eliminarea conținutului care insulta partidul PSD, aflat în coaliție de guvernare, deși aceste acțiuni nu aveau, conform TikTok, o bază juridică solidă.
Între primul tur al alegerilor și anularea lor, ordinele românești au devenit și mai stricte, solicitând eliminarea tuturor materialelor cu imaginea candidatului Călin Georgescu.
Aceste acțiuni de restricționare a criticilor și a susținătorilor rivalilor politici sunt profund antidemocratice. TikTok a refuzat aceste cereri, menținând libertatea de exprimare pentru conținutul cetățenilor.
În plus, ordinele globale de eliminare pentru anumite conținuturi pro-Georgescu au amplificat controversele.
Ca răspuns la o hotărâre judecătorească din România, TikTok a blocat videoclipuri care susțineau că alegerile au fost anulate din cauza intereselor establishment-ului format din candidatul Georgescu, pentru a preveni dezinformarea.
Aceste acțiuni de eliminare, considerate de mulți ca fiind restrictive, au fost implementate și pentru conținutul critic, deși platforma a refuzat să elimine postările cetățenilor privați care susțineau campania lui Georgescu, invocând libertatea de exprimare.
Ulterior, TikTok a blocat videoclipurile în urma unor decizii judecătorești locale, menținând conținutul vizibil în alte state și redistribuibil.
Din perspectiva suveranității naționale, eliminarea conținutului la nivel global contravine dreptului statelor de a reglementa conținutul pe teritoriile lor.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului și celui de-al doilea tur al alegerilor, invocând o campanie TikTok coordonată de Rusia pentru sprijinirea candidatului Georgescu, susținută de serviciile românești.
Echipa de informații a TikTok a contestat aceste evaluări, afirmând că nu există dovezi pentru aceste acuzații și că platforma nu a desfășurat astfel de operațiuni influențate de Rusia.
Documentele transmise Comisiei Europene indică doar trei operațiuni de influență coordonată detectate pe platformă în timpul alegerilor, toate având originea în România și fără legătură cu Rusia.
Doar unul dintre aceste inițiative a avut drept scop promovarea campaniei lui Georgescu și avea sub 2.000 de urmăritori.
Pe 28 noiembrie, la patru zile după scrutin și în pofida acuzațiilor de influență rusă, TikTok a informat oficialii din România despre măsurile sale de integritate electorală și despre inițierea unei anchete DSA.
Raportările indică faptul că nu există dovezi concrete ale unei operațiuni influențate de Rusia, ci doar controverse interpretări propagând acuzații nejustificate.
Platforma a declarat în repetate rânduri că nu a găsit și nu a fost informată despre rețele coordonate de influență. În special, a precizat că nu a identificat nicio legătură cu Rusia în operațiunile detectate în timpul scrutinului din România.
După scrutin, unele rapoarte au semnalat activitate suspectă de promovare politică plătită, legată de Georgescu sau alte partide, însă aceste acțiuni au fost lower scale și nu au implicat influență externă confirmată.
TikTok a reafirmat că nu a identificat rețele coordonate de influență rusească sau altă influență externă specifică, dar și-a exprimat angajamentul de a combate dezinformarea și de a respecta legislația națională și europeană.
Comisarul european pentru Piață Internă a declarat că platforma a fost monitorizată riguros și că, până acum, nu există dovezi concrete de influență rusească sau de influență străină coordonată în campania din România.
În cadrul acțiunilor parlamentare și administrative, Uniunea Europeană a continuat să promoveze măsuri menite să asigure transparența și integritatea alegerilor, precum și respectarea libertății de exprimare și a principiilor democratice.
Este important de menționat că într-un context de vehemente acțiuni de cenzură și presiuni politice, platformele de social media trebuie să respecte legislația națională și să asigure un echilibru între securitatea informațiilor și dreptul la exprimare liberă, menținând un cadru democratic sănătos.
