România nu se află în criză financiară, dar nu se mai află într-o zonă de stabilitate economică, avertizează Banca Națională.
Este, pe scurt, concluzia sondajului publicat de Banca Națională a României privind riscurile sistemice, document care evidențiază punctele sensibile ale băncilor din interior: unde apar tensiuni, ce riscuri pot destabiliza sistemul și care sunt vulnerabilitățile ce pot deveni probleme majore în cazul unui șoc.
Mesajul BNR: nu există un pericol major singular, ci o combinație de riscuri interdependente – deficit bugetar, deficit de cont curent, dependența de finanțarea statului, presiuni asupra companiilor și debitorilor cu rate de plată.
Cele mai importante institutii bancare din România, analizate de Banca Națională, au identificat șase riscuri ridicate și alte cinci riscuri moderate.
Economia depășește nivelul de producție
Principala cauză de îngrijorare constă în dezechilibrele macroeconomice interne – o expresie tehnică, dar care explică pe înțelesul tuturor: România are un consum constant mai mare decât veniturile și își acoperă diferența prin datorii.
Această problemă se manifestă în două direcții: în deficitul bugetar (cheltuieli mai mari decât veniturile fiscale) și în deficitul de cont curent (importuri mai mari decât exporturi).
Chiar dacă le considerăm separat, fiecare dezechilibru este dificil de gestionat. Împreună, acestea sporesc vulnerabilitatea țării la schimbări de context – rate ale dobânzii în creștere, scădere a investițiilor, tensiuni geopolitice sau încetiniri economice în Uniunea Europeană.
Bănci și stat – o relație care poate ajuta, dar și genera probleme
Un punct sensibil constant în astfel de analize este legătura strânsă dintre sectorul bancar și finanțele publice. Băncile sunt unii dintre principalii cumpărători de titluri de stat și, la rândul lor, statul are nevoie de finanțare continuă pentru acoperirea deficitelor și reînnoirea datoriilor.
Această relație oferă un avantaj clar: statul se poate împrumuta relativ stabil, iar băncile dețin active considerate sigure.
Totuși, există și o vulnerabilitate majoră: dacă riscul suveran crește (din cauza unui deficit excesiv sau deteriorării ratingului de bonitate), costurile de finanțare pentru stat devin mai mari. Aceasta se transmite rapid către bănci, prin creșteri ale dobânzilor, reevaluarea titlurilor și scăderea încrederii investitorilor.
Creditarea: semne incipiente de dificultate
Sondajul realizat de Banca Națională indică faptul că băncile sunt conștiente de riscul ca unele credite să devină mai dificil de rambursat.
Nu se prevede un val inevitabil de credite neperformante, însă presiunea este resimțită, mai ales în zonele vulnerabile: IMM-uri cu marje mici și lichiditate redusă, companii dependente de consum, persoane cu credite, afectate de creșterea costurilor și a dobânzilor.
După doi ani în care inflația a erodat veniturile, iar dobânzile rămân ridicate, riscul este acela că o parte din economie se va confrunta în 2026 cu o „rezervă” mai mică de rezistență.
O vulnerabilitate care nu se reflectă direct în PIB
O problematică clasică pentru România, resimțită puternic în economie și semnalată și în prezent, este blocajul financiar între companii: întârzieri în plăți, facturi neachitate și lanțuri de datorii între firme.
Deși nu se observă spectaculos în cifrele statistice, această situație generează efecte în lanț: întârzieri între firme → insolvențe → credite neperformante → prudentă sporită a băncilor → restrângere a finanțării → încetinirea economiei.
În sondajul BNR, această zonă este indicată indirect, prin riscul perceput în mediul corporativ și în calitatea creditelor.
Ce înseamnă „riscul sistemic” în realitatea economică
Caz 1: o companie mică, între creșterea costurilor și întârzierile la plată
O firmă de construcții dintr-un oraș mediu activează pe contracte publice și private. Creșterea materialelor, a salariilor și întârzierile la plăți pun presiune pe fluxul de numerar. Firma nu este în faliment imediat, dar începe să întârzie plata facturilor sau a ratelor.
Din perspectiva BNR: un început de risc de lichiditate, care poate evolua în risc de credit.
Caz 2: o familie cu credit, afectată de dobânzi și scumpiri
O familie cu un împrumut ipotecar, contractat în 2021, plătește acum rate mult mai mari. Chiar dacă salariile au crescut, cheltuielile energetice și de alimente au crescut, iar în cazul unui șoc (pierdere temporară a venitului sau boală), familia devine vulnerabilă.
Din punctul de vedere al BNR: un segment sensibil la variantele de dobânzi și inflație.
Mesajul transmis de Banca Națională: în România nu există o criză, dar nici o zonă economică de confort.
Sistemul bancar este capabil, cu capital adecvat și lichiditate, având un bilanț solid după ultimele teste. Totuși, România intră în 2026 cu un set de riscuri acumulat și sensibil la șocuri moderate, nu trebuie să fie nevoie de un eveniment major pentru a genera probleme.
Cele 3 semnale esențiale de monitorizat în 2026
Deficitul bugetar, modul de finanțare a acestuia, evoluția dobânzilor și presiunea asupra debitorilor, insolvențele și întârzierile la plată – acestea sunt principalele aspecte de urmărit în acest an.
Mesajul BNR este clar: România funcționează, dar pe un set de echilibre fragile, iar riscurile sunt concentrate suficient pentru a genera efecte în lanț. Nu este momentul panicii, ci cel al disciplinei fiscale și economice.
