Într-un comunicat semnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se evidențiază că „în exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului esențial al sistemului judiciar într-un stat de drept”, Instanța Supremă exprimă „îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii” adresate de premierul Ilie Bolojan președintei Curții Constituționale a României, la data de 6 februarie 2026.
„Avertizarea clară privind posibilitatea pierderii unor fonduri europene în cazul unei decizii de neconstituționalitate și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină cont de consecințele financiare externe ale actului de justiție constituțională reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. În plus, argumentul potrivit căruia o eventuală constatare de neconstituționalitate a proiectului de lege privind pensiile magistraților ar duce automat la reducerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență nu este justificat din punct de vedere juridic, deoarece condiționalitățile asumate în cadrul PNRR în domeniul pensiilor de serviciu au fost deja abordate anterior, iar legătura directă și exclusivă între sumele invocate și proiectul de lege verificat de constituționalitate nu este susținută de normele europene aplicabile”, se arată în comunicatul emis de președintele ICCJ.
Potrivit sursei citate, Curtea Constituțională „nu are rolul de a se implica în implementarea politicilor guvernamentale sau de a valida obiectivele financiare ale Executivului”.
„Singurul său mandat este de a garanta supremația Constituției, iar deciziile trebuie să fie rezultatul unei analize strict juridice, fiind exclusă influențarea acestora de considerente politice sau bugetare. Invocarea articolului 148 din Constituție nu justifică exercitarea presiunilor, nici directe, nici indirecte, asupra unei autorități judiciare. Independența justiției nu contravine angajamentelor europene ale României, ci reprezintă o condiție fundamentală pentru acestea. Orice încercare de influențare a unei instanțe constituționale poate prejudicia grav credibilitatea instituțiilor de stat și încrederea publicului în procesul democratic. Într-o adevărată stare de drept, dialogul între autorități nu poate lua forma presiunilor, iar respectarea Constituției trebuie să fie independentă de considerente financiare. Vă invit, domnule prim-ministru, să reafirmați public angajamentul guvernului pentru principiul independenței justiției și să evitați, pe viitor, orice acțiune interpretabilă ca o ingerință în activitatea autorităților judiciare”, completează comunicatul.
Scrisoarea lui Bolojan către CCR
Prim-ministrul Ilie Bolojan a notificat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile investiționale, susținând că țara noastră ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR dacă jalonul pensiilor de serviciu nu este îndeplinit.
Conform documentului transmis CCR, în urma unei întâlniri din 30 ianuarie 2026 între reprezentanți MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, s-a adus la cunoștința ministrului Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor curente, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, cu consecința pierderii a 231 milioane de euro pentru România.
Premierul precizează că autoritatea de la Bruxelles nu va transmite oficial rezultatul evaluării înainte de data de 11 februarie 2026, menționând: „Comisia va comunica aceste informații public după această dată, urmând să ia o decizie finală pe baza datelor transmise de autoritățile române”.
Bolojan subliniază că demersul său se bazează pe obligațiile constituționale enunțate în articolul 148 alin. (4) din legea fundamentală, care stipulează responsabilitatea autorităților de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană.
Informarea Curții Constituționale a fost anunțată oficial de către premierul Bolojan în cadrul unei conferințe de presă, fiind parte a procedurii de asigurare a transparenței și conformității cu prevederile constituționale.
