Economia României în 2026 va traversa o perioadă caracterizată prin creșteri modeste, inflație ridicată și vulnerabilitate politică, formând un cocktail dificil de gestionat mai degrabă decât de celebrat. Pentru investitori și antreprenori, concluzia unui sondaj CFA România este clară: 2026 reprezintă anul unei viziuni lucidă și a unui risc bine calculat.
Creștere sub potențial, economie „pe carioci”
Majoritatea specialiștilor în investiții estimează că Produsul Intern Brut va crește cu doar 1,0–1,5% în 2026, fiind o creștere compatibilă cu o economie care operează sub nivelul său potențial. Practic, România se menține în zona gri: evită recesiunea, dar nu generează suficiente avansuri pentru reducerea dezechilibrelor acumulare în anii de relaxare fiscală.
Inflație persistentă și leu în depreciere lentă
Estimarea inflației medii pentru 2026, între 5–6%, indică o dezinflație incompletă: presiunea asupra puterii de cumpărare scade față de vârful anilor anteriori, însă nu dispare complet. În cazul României, bugetele gospodăriilor rămân sub tensiune: salariile trebuie să țină pasul cu prețurile care cresc semnificativ peste ținta băncii centrale.
În privința cursului de schimb, se conturează un consens pentru un EUR/RON de 5,10–5,20 la finele anului 2026, ceea ce înseamnă o depreciere lentă a leului, în concordanță cu percepția de risc fiscal persistenta și cu perspective de creștere modeste. Pentru companii și investitori, aceste condiții înseamnă venituri în valută în creștere în termeni nominali, iar importurile și datoriile în euro devin treptat mai costisitoare.
Costul finanțării: mai accesibil, dar în continuare ridicat
Estimarea pentru ROBOR 3M, situat între 5,0–5,5%, indică un mediu monetar restrictiv, însă nu excesiv, fiind compatibil cu o bancă centrală conștientizată de necesitatea stabilizării inflației și de presiunea politică pentru relaxare. Randamentele obligațiunilor guvernamentale în lei pe 5 ani, estimate între 6,0–6,5%, relevă o primă de risc ridicată, alimentată în bună măsură de deficitul bugetar și de dinamica datoriei publice.
Pentru bugetele din 2026, mesajul este clar: finanțarea rămâne relativ costisitoare, iar deciziile de finanțare suplimentară trebuie să fie solide, mai ales în sectoarele ciclice. Investitorii cu orizont mediu pot găsi în curba randamentelor în lei oportunități de carry atractive, atâta timp cât riscul de credit suveran este perceput ca gestionabil.
Bursa: un pariu pe revenirea la normalitate
O creștere cuprinsă între 10–20% a indicelui BET-XT pentru 2026, conform estimărilor unei părți a respondenților, ar semnala un an favorabil pentru investitorii în capitaluri, într-un mediu macroeconomic moderat. Analiza comparabilă cu publicațiile financiare indică faptul că piața își recuperează o parte din discountul aplicat în anii de anxietate macroeconomică, mizând pe stabilitatea ratingului de investiții și absența unor șocuri majore interne.
În acest scenariu, investițiile în acțiuni românești devin o miză pe reziliența sectorului privat și pe menținerea României în arhitectura economică a UE. Pentru un portofoliu diversificat, expunerea pe acțiuni locale poate acționa ca un „beta” regional, cu potențial de randament peste cel al datoriei publice în lei.
Aurul, un refugiu în lumea riscurilor multiple
Considerat ca activ cu cele mai promițătoare randamente totale anticipate în 2026, aurul reflectă mai mult o stare de anxietate sistemică decât o simplă oportunitate de investiție. Într-un context de inflație persistentă, monedă națională în depreciere lentă și incertitudine geopolitică regională, preferința pentru aur indică faptul că investitorii văd în 2026 un an de protecție a capitalului mai mult decât de obținere a câștigurilor agresive.
Această orientare precaută este coerentă cu profilul de risc perceput: România rămâne o economie emergentă expusă atât la riscuri interne (fiscale, politice), cât și externe (conflicte regionale, volatilitate pe piețele globale).
Riscuri interne: instabilitatea politică eclipsând economia
Instabilitatea politicii reprezintă principalul risc pentru mediul de afaceri și piețe în 2026, peste factorii economici puri. Într-un context în care coalițiile fragilizează reformele și calendarul electoral prelungit amână consolidarea bugetară, riscul de deteriorare nu poate fi neglijat.
Pe orizont de doi ani, respondenții percep aproape egal riscurile de natură economică (inflație, recesiune, șomaj, datorie) și cele geopolitice (conflict, terorism, confruntare geoeconomică), plasând România într-o zonă de incertitudine acută. Pentru mediul de afaceri, acest lucru se traduce printr-o primă de risc crescută pentru proiecte pe termen lung și o preferință pentru flexibilitate operațională, în detrimentul investițiilor ireversibile.
Euro, lipsit de impact major; Inteligența artificială, cheia polarizării
Fereastra de 10–13 ani pentru adoptarea euro reprezintă o evaluare critică a disciplinei fiscale și a capacității de convergență la criteriile de la Maastricht. Cu deficite mari și creșteri ale datoriei, scenariul unui „euro în următorul deceniu” rămâne mai degrabă o declarație de intenție decât un plan credibil.
Totodată, așteptarea ca inteligența artificială să exercite un impact diferențiat până în 2030, favorizând anumite grupuri și dezavantajând altele, aliniează România la discuțiile globale despre polarizarea tehnologică. Pentru politicile publice și strategiile corporative, nu este doar vorba despre adoptarea IA, ci despre gestionarea diviziunii între cei capabili să monetizeze această tehnologie și cei care riscă să fie lăsați în urmă.
Structura unui buget realist pentru 2026
Analiza acestor estimări sugerează un set de parametri pragmatici pentru bugete: creșteri modeste ale veniturilor în termeni reali, inflație în intervalul 5–6%, costuri ridicate de finanțare și un leu în depreciere lentă. În astfel de condiții, companiile și gospodăriile reziliente nu vor fi cele care se bazează pe scenarii optimiste, ci cele care percep aceste cifre ca limite realiste, mai degrabă decât promisiuni.
Rezumate, aceste așteptări indică o perspectivă națională cu riscuri și provocări majore, dar și cu oportunități pentru cele care vor adopta o abordare prudentă și adaptată condițiilor viitoare.
