Colaj: Ion Mateș / HotNews. Foto: Shutterstock
Statul a introdus o taxă nouă și controversată («taxa pe afiliați»), apoi a retras-o brusc după doar o lună, argumentând că OCDE a semnalat probleme. Această modificare rapidă indică haos, lipsă de predictibilitate și o relație nesănătoasă între autorități și mediul de afaceri, evidențiază Camera Consultanților Fiscali.
„Taxa pe afiliați” reprezintă un regim fiscal special introdus în România pentru cheltuielile efectuate de companii cu entități afiliate (în special din cadrul grupurilor multinaționale), unde deductibilitatea acestor cheltuieli este limitată la un procent din totalul cheltuielilor firmei, iar diferența devine nedeductibilă și supusă impozitării suplimentare.
Este necesar un dialog fiscal autentic pentru a preveni abuzurile și a restabili încrederea contribuabililor și a instituțiilor internaționale în sistemul fiscal local, afirmă Camera Consultanților Fiscali (CCF) într-un comunicat remis joi.
„O relație corectă între administrație și contribuabil presupune reguli clare, argumente solide, transparență și stabilitate. Deciziile de suspendare a unor măsuri fiscale, fără justificări temeinice, creează incertitudine și riscă să afecteze negativ încrederea și predictibilitatea fiscală pentru mediul de afaceri”, precizează reprezentanții CCF.
Autorii comunicatului subliniază că fără justificări solide, incertitudinea persistă, iar mediul economic rămâne expus riscului ca măsuri temporare să fie reactivate, afectând încrederea și predictibilitatea fiscală.
CCF evidențiază în discursul său cinci idei principale:
1) România adoptă politici fiscale «din impuls», nu conform unor reguli clare
Camera subliniază că o relație corectă între stat și contribuabil trebuie să fie bazată pe reguli stabile, argumente solide și transparență. În schimb, măsurile fiscale au fost implementate fără o bază clară, ceea ce a creat confuzie și incertitudine, urmată de retragerea lor rapidă.
2) «Taxa pe afiliați» era discriminatorie și neclară
Taxa viza în principal companiile românești (cu venituri sub 50 de milioane de euro) parte a grupurilor multinaționale, care aveau cheltuieli cu firme afiliate din afara țării. CCF afirmă că această taxă era: neclară (nu era clar modul de calcul), discriminatorie (pedepsind doar firmele din grupurile internaționale) și peste standardele internaționale.
3) Problema principală era dubla impozitare
Filiala din România nu putea deduce anumite cheltuieli către compania-mamă sau afiliați, însă aceste sume erau deja impozitate la nivelul companiei-mamă. Astfel, același venit era impozitat de două ori, fapt care descurajează investițiile și afectează colaborările internaționale.
4) Intervenția OCDE a fost o critică mascată a sistemului fiscal românesc
Comunicatul indică o critică subtilă la adresa Comitetului de Organizație pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, afirmând că autoritățile române ar fi trebuit să gestioneze aceste aspecte în mod autonom, fără intervenția externă, și că lipsește o consultare coerentă și un proiect bine structurat.
5) Soluția propusă: un dialog fiscal autentic și predictibilitate
CCF salută revocarea măsurii, însă accentuează importanța evitării implementării unor astfel de taxe improvizate. România are nevoie de reguli fiscale stabile, mai ales în contextul aderării la OCDE, pentru a asigura stabilitate și încredere în sistemul fiscal.
