România, alături de Vietnam și India, constituie grupul de state care au impresionat, la nivel global, în ultimul deceniu prin performanțe economice remarcabile. Aceste țări au urcat spectaculos în clasamentul mondial al complexității economice și au înregistrat creșteri ale PIB-ului de peste 80%. Concluzia rezultă din analiza Indicelui Complexității Economice, elaborat de Harvard University, și transmite o lecție valoroasă: dezvoltarea robustă depinde de nivelul de complexitate economică, adică de o economie diversificată în sectoare cu valoare adăugată ridicată.
Astfel, relansarea economică, extrem de necesară și dezbătută în prezent, poate fi fundamentată pe aceste premise. Planurile de stimulare economică implementate de România în ultimii ani au fost adesea generale și neadaptate la transformările majore ale lumii, generate în principal de tehnologie. De exemplu, ediția din acest an a PwC CEO Survey indică faptul că cei mai mulți lideri corporativi se întreabă dacă pot ține pasul cu avansul tehnologic pentru a-și menține relevanța în viitor. Aceeași întrebare trebuie adresată și guvernelor.
Ce reprezintă o economie complexă?
Indicele de Complexitate Economică, realizat de Harvard, măsoară sofisticarea economiilor în funcție de structura exporturilor. Cu cât mai multe categorii de produse avansate sunt exportate de un stat, cu atât economia sa devine mai complexă. Exemple de astfel de produse sunt echipamente industriale pentru prelucrarea metalelor, transformatoare electrice sau componente electronice de precizie.
O complexitate ridicată se traduce prin valori adăugate mai mari și salarii mai atractive. Conform datelor INS, câștigurile medii nete în domenii precum fabricarea calculatoarelor, autovehiculelor sau produselor farmaceutice sunt cu 25-35% peste media industriei naționale.
Pentru a crește economia și nivelul de bunăstare, este esențială promovarea industriilor avansate. Statisticele demonstrează o corelație puternică între creșterea complexității economice și ritmul de dezvoltare. În ultimii zece ani, 50 de țări care și-au sporit gradul de complexitate au înregistrat o creștere medie a PIB-ului de 50%, în timp ce alte 50 de țări cu reducere a complexității au crescut în medie doar cu 29%, sub media globală de 37%. Printre acestea se numără economii dezvoltate precum Germania, Franța și Japonia, precum și state dependente de resurse naturale, precum Norvegia, Brazilia și Rusia. Franța a înregistrat o scădere a poziției în clasament și o creștere economică de doar 10%, în timp ce Germania a coborât două poziții, cu o creștere a PIB-ului de 20%.
Progresul României și perspectivele viitoare
În cazul României, corelația între creșterea complexității economice și avansul PIB este foarte puternică. Țara s-a plasat pe locul 26 din 145 de state evaluate, în urcare cu nouă poziții în ultimul deceniu, în paralel cu o creștere a PIB-ului cu 83% între 2013 și 2023.
Această evoluție a fost susținută de fonduri europene și investiții străine relevante. Volumul investițiilor străine directe a crescut cu 95%, de la 60 de miliarde de euro în 2013 la 118 miliarde în 2023. În sectorul industriei prelucrătoare, cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în domeniul fabricării mijloacelor de transport (+135%) și al producției de calculatoare și echipamente electronice (+164%).
Proiecțiile indică o creștere economică de circa 1-2% anual în următorii ani. Totuși, ritmul de creștere al exporturilor este mai lent comparativ cu cel al economiei, iar dependența de partenerii comerciali scade, fapt îngrijorător. Peste 25% din exporturi se realizează către Germania și Franța, iar relațiile strânse în sectorul auto cu lanțurile valorice germane reprezintă un factor de vulnerabilitate.
Harta diversificării economice
Analiza Harvard arată că România are oportunități considerabile de avansare. În contrast cu Germania, care necesită salturi tehnologice pentru a descoperi noi domenii de creștere, România poate progresa gradual, valorificând competențele deja existente.
Domeniile cu potențial major includ tehnologia pentru tranziția energetică și rețelele inteligente, precum echipamente electrice, mașini industriale, panouri electrice, motoare și generatoare electrice. Sectorul feroviar și cel al utilajelor agricole sunt, de asemenea, promițătoare pentru dezvoltarea pe termen scurt până la 10 ani. Pentru orizontul 2035-2040, trebuie să se investească acum în industrii mai complexe, precum fabricarea circuitelor electronice integrate, fundamentale pentru inteligența artificială și mașini electrice.
Deși România nu este încă pregătită să devină un producător de cipuri de ultimă generație, precum Taiwan, poate deveni un actor relevant în ecosistemul european, concentrându-se pe proiectarea de cipuri, cercetare și dezvoltare sau pe activități de ambalare, asamblare și testare, pentru care există fonduri europene importante.
Trei piloni pentru impulsionarea complexității economice
De diversificare nu se poate realiza fără o combinație de capacitati existente și politici publice adecvate, iar creșterea nivelului de complexitate economică se bazează pe trei piloni fundamental:
Primul este atragerea investițiilor străine directe care aduc know-how, nu doar locuri de muncă. România a experimentat deja efectul transferului de competențe prin deschiderea de fabrici și centre de cercetare străine, iar acest proces trebuie continuat cu stimulente adecvate și un mediu economic fiscal stabil și predictibil.
Al doilea pilon vizează achiziționarea de cunoștințe prin investiții ale companiilor românești în străinătate. În acest domeniu, țara se află în urmă față de alte state europene și chiar vecini, fiind nevoie de susținerea campionilor economici naționali în realizarea de achiziții strategice externe.
Al treilea pilon constă în stimularea ecosistemului antreprenorial și al startup-urilor, pentru a genera inovație internă pe termen lung.
Toate aceste strategii trebuie completate de investiții în educație și formare profesională, aliniate cu nevoile celor sectoare emergente.
Dezvoltarea reprezintă o alegere conștientă, nu o întâmplare
România se află într-un moment de răscruce. Evoluția din ultimul deceniu arată că țara are potențialul de a avansa pe scara complexității, însă provocările viitoare – de la reconfigurarea industriei auto la tranziția energetică și avansul în inteligența artificială – vor solicita adaptabilitate și viziune. România dispune acum de resurse, oportunități și contextul favorabil; întrebarea este dacă va avea disciplina și strategie pentru a acționa corect.
Articol semnat de Daniel Anghel, Partener național PwC România
Articol susținut de PwC România
