ACTUALIZARE 18:48 „Moțiunea de astăzi privește un subiect fictiv”, afirmă Radu Miruță despre atacul din partea opoziției
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a intervenit luni în plenul Senatului pentru a răspunde moțiunii de cenzură depuse împotriva sa de către opoziție.
El a declarat că moțiunea reprezintă „un subiect fals, manipulat politic și prezentat ca un spectacol de propagandă”, adăugând că nu reflectă realitatea activității sale sau a ministerului.
El a explicat că scopul moțiunii este o declarație tehnică despre Groenlanda, „complet scoasă din context și răstălmăcită cu titluri înșelătoare de o întreagă mașinărie de dezinformare”.
Miruță a subliniat că utilizarea unei minciuni ca pretext pentru moțiune „nu reprezintă doar o pierdere de timp, ci este o insultă atât la adresa Senatului României, cât și la adresa celor care au inițiat-o și îi reprezintă în Parlament.”
Ministrul Radu Miruță a criticat opoziția.
„Transformarea unei minciuni într-o moțiune, scrierea unei singure pagini despre ceva fals, împotriva unui ministru, este maximul pe care îl puteți face? Ignorați în același timp subiecte importante. Cum trebuie să dezvoltăm armata, cum arătăm mai bine respect față de cei care protejează România, cum sprijinim rezerviștii și veteranii, cum gestionăm problemele de securitate din regiune, și faceți toate acestea doar pentru câteva titluri senzaționale.”
„Aveți zero șanse. Mergeți înapoi la cei care vă utilizează și spuneți-le că miliardele din SAFE sunt destinate dotării armatei române, fără firme de conjunctură, fără relații scurte, într-un mod transparent, pentru a asigura securitatea națională a României, nu buzunarele unora sau altora.”
Miruță a adăugat că România traversează o perioadă dificilă, dar soluțiile nu vin din sloganuri sau clipuri false realizate cu inteligență artificială, ci din responsabilitate.
„Cu sprijinul acordat de votul cetățenilor, avem posibilitatea să alegem între bine și rău, între spectacol și muncă, între logoree și acțiuni concrete. Eu aleg binele, munca și faptele, pe care le las României copiilor mei, pentru un milimetru mai bine decât am găsit-o când am preluat mandatul”, a afirmat Miruță.
Referitor la activitatea Ministerului Apărării, el a menționat că urmărește „curățenia acolo unde este nevoie pentru a asigura că investițiile majore care trebuie să vină în România sunt transparente.” El a evidențiat proiecte de înzestrare a Armatei Române prin SAFE, achiziții comune pentru prețuri mai mici și produse naționale, precum și colaborarea constantă cu aliații NATO pentru securitatea Mării Negre și a flancului estic.
Miruță a mai spus că moțiunea „nu spune nimic despre mine, deoarece nu există nimic real în ea, dar spune multe despre dumneavoastră”.
„Liniile dumneavoastră politice, dragi colegi de la AUR, nu reușiți să realizați nimic în afară de gălăgie. Aceasta este frumusețea democrației. Să fim de acord, dar să argumentăm și să ne evaluăm competența în ceea ce am făcut, nu în comentariile altora”, a completat Miruță despre opoziție.
ACTUALIZARE 18:40 Moțiunea împotriva lui Radu Miruță dezbătută acum în Senat
După încheierea votului pentru a doua moțiune, senatorii au început dezbaterile privind cea de-a treia moțiune, îndreptată împotriva ministrului USR al Apărării, Radu Miruță.
Moțiunea „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsite de analiză strategică”, în vacanță parlamentară, a fost depusă săptămâna trecută în plenul Senatului și semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR și 13 PACE – Întâi România).
ACTUALIZARE 18:37 A doua moțiune a fost respinsă
După o dispută privind procedura de vot, moțiunea împotriva lui Ilie Bolojan, ministru interimar al Educației, a fost respinsă. 44 de senatori au votat „pentru”, 74 „împotrivă” și 2 s-au abținut.
ACTUALIZARE 18:35 Moțiunea în curs de vot
Moțiunea de cenzură împotriva ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan, este supusă în prezent la vot secret în Senatul României.
ACTUALIZARE 18:27 Senatoarea Olga Onea: „Elev Ilie Bolojan, la educație sunteți repetent”
Senatoarea Olga Onea, membră acum a grupului Pace – Întâi România, i-a adresat premierului Ilie Bolojan o serie de cinci întrebări legate de problemele din sistemul educațional.
„Elev Ilie Bolojan, azi dați testul. Prima întrebare: ce faceți când un profesor moare sau se pensionează și copiii rămân fără predare? Nota 4. A doua întrebare: cum explicați că la matematică, fizică și chimie predarea este asigurată de profesori necalificați sau deloc? Nota 4. A treia întrebare: cum explicați plecarea acerbă a cadrelor didactice? Nota 4. A patra întrebare: ați închis școli sub pretextul eficientizării, iar acum elevii fac naveta zeci de kilometri. Nota 1. A cincea întrebare: de ce ați redus bursele studenților și apoi vă mirați de creșterea abandonului universitar? Nota 1.”
„Elev Ilie Bolojan, ați avut cinci întrebări și ați răspuns greșit la toate. La educație, sunteți repetent. Opriți-vă, ați dus țara în gard”, a spus senatoarea.
ACTUALIZARE 18:15 PSD, tăcut în fața moțiunii împotriva lui Bolojan, deși a criticat acordul UE-Mercosur
Deși la prima moțiune simplă referitoare la acordul UE-Mercosur reprezentanții PSD au intervenit pentru a critica decizia, la această moțiune care-l vizează pe Bolojan au refuzat să ia cuvântul.
„Pentru autorii moțiunii de azi, toate aceste aspecte nu contează”, afirmă Ilie Bolojan despre învățământul superior
Ministrul interimar al Educației, premierul Ilie Bolojan, a intervenit luni în plenul Senatului pentru a răspunde moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziție.
Bolojan a spus că învățământul universitar nu se reduce doar la burse sau transport, ci trebuie să se concentreze pe calitate, competențe și șanse reale pe piața muncii.
„Burse, transport, condiții de trai. Sunt subiecte importante, dar învățământul universitar înseamnă mult mai mult: calitatea, competențele, șansele de angajare, cercetare și inovare, contribuția directă la dezvoltarea României. Aceste aspecte ar trebui să fie în centrul unei dezbateri complete despre învățământul superior”, a explicat ministrul.
„Da, studenții au nevoie de sprijin financiar și de aceea există burse sociale în cuantum de 925 lei pe lună, conform deciziei Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior. De asemenea, beneficizează de burse circa 40.000 de studenți. Facultățile primesc un fond de burse total de 1,5 miliarde lei de la Ministerul Educației, dintre care decid câte sunt sociale, dar nu mai puțin de 30% din cele acordate”, a menționat el.
Bolojan a explicat că banii nu sunt nelimițați și trebuie menținut echilibrul bugetar.
„Statul suntem noi, toți. Banii statului sunt contribuțiile celor care lucrează în țară, iar orice sumă peste nivelul contribuțiilor reprezintă împrumuturi. Bursa nu este un salariu minim, nu este o întreținere completă și nu poate fi altceva decât un sprijin în limita posibilităților”, a adăugat ministrul.
El a evidențiat că este esențială și calitatea învățământului și performanța programelor academice.
„Calitatea pregătirii în universități trebuie să crească, iar finanțarea nu trebuie să fie strict în funcție de numărul de studenți. Trebuie evaluată în funcție de performanța studiilor, de rezultatele absolvenților și de cercetarea realizată. Este necesară o imagine clară asupra parcursului absolvenților și rezultatelor lor în câmpul muncii”, a spus ministrul.
„Este nevoie de reducerea birocrației academice, de îmbunătățirea recrutării și promovării profesorilor, precum și de întărirea integrității academice. Transferul cunoștințelor către societate trebuie să devină o funcție centrală a universităților, precum și cercetarea aplicată, inovația și colaborările cu mediul economic și administrația publică. Universitățile trebuie să devină motoare ale modernizării”, a continuat el.
Totodată, a criticat abordarea opoziției.
„Pe lângă elevii prezenți, era o grupare de studenți, și dacă e să privim în perspectivă, cred că acestea trebuie să fie gândurile noastre. Pentru autorii moțiunii de azi, toate aceste aspecte contează mai puțin”, a spus el.
ACTUALIZARE 18:00 Ilie Bolojan a intervenit
Premierul interimar al Educației, Ilie Bolojan, a intervenit în plenul Senatului pentru a răspunde moțiunii depuse de opoziție.
ACTUALIZARE 17:53 A treia moțiune despre activitatea lui Bolojan, dezbătută
Cea de-a treia moțiune, orientată împotriva lui Ilie Bolojan, în prezent ministru interimar al Educației, a fost dezbătută în plenul Senatului și vizează problemele elevilor și studenților.
ACTUALIZARE 17:50 Prima moțiune pe Acordul UE-Mercosur, respinsă
Moțiunea simplă referitoare la Acordul UE-Mercosur a fost respinsă cu 38 de voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 25 de abțineri.
ACTUALIZARE 17:25 Daniel Zamfir critică deciziile unilaterale ale Guvernului în Mercosur
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a explicat că moțiunea vizează responsabilitatea ministrului de Externe în legătură cu Acordul Mercosur și a afirmat că nu era nevoie de o moțiune simplă pentru a evalua activitatea ministrului.
El a menționat că există suficiente dovezi pentru a indica că Oana Șoiu nu este potrivită pentru această funcție și că este preocupat de modul în care România este reprezentată pe plan internațional.
„Cu tot respectul pentru doamna ministru, indiferent unde s-ar afla, dar sunt convins că mă va asculta, de când a început mandatul dvs., nu ați făcut decât să vă plimbați prin diferite cancelarii, cu bucuria unui zăpăcit. Mă refer, evident, la o „buclă” simbolică, prea largă pentru a fi compatibilă cu atribuțiile de ministru de Externe”, a spus acesta.
„Doamna ministru, diplomația pentru dvs. se reduce la o colecție de poze postate pe Facebook sau Instagram. Dacă mai aveți norocul să întâlniți vreun coleg senator bine conectat la Washington, să-l introduceți în cabinetul vreunui congresman; credeți că ați atins performanța. Nu vedem rezultate concrete în activitatea dumneavoastră externă. Singura „realizare” este poza, eventual, alături de vreo vedetă internațională. Este o glorie măruntă, ceea ce ne afișați. Ce nu înțelegeți, doamna ministru, este că, prin această atitudine provincială, vă autoexcludeți de la colecția de pulse ale celor de la Washington. Nu este nimic virtuos în această atitudine, ci demnitate. În schimb, pentru România, această atitudine poate fi un semn de inferioritate față de omologii străini. Nu e nimic gloriuos, ci lipsă de demnitate, pentru dumneavoastră și pentru țara pe care o reprezentați în aceste forumuri.”
„Mandatul dat pentru Acordul Mercosur a fost unul pentru zece ani, dar fără un mandat clar, fără o analiză serioasă, fără consultarea în cadrul coaliției. La început, s-a făcut ca un „fara-mandat” total, fără a discuta despre interesele și obiectivele României. Asumarea publică a lui Nicușor Dan pentru acest vot, fără mandat, îl face pe doamna Șoiu doar o „unealtă”. Să nu confundăm însă de fapt „unealta” cu autorul deciziei”, a concluzionat Zamfir.
„De obicei, numim Guvernele României după numele prim-ministrului, pentru a le diferenția. Dar este clar că de fiecare dată este vorba de Guvernul României, nu de cel care îl conduce temporar. Devine tot mai evident că premierul are impresia că e Guvernul lui. A fost atât de apreciat la un moment dat încât crede că are dreptul să decidă singur, fără consultări și fără respectarea colegilor săi”, a adăugat el.
„În cazul acestei decizii, a preluat atribuțiile Guvernului în mod unilateral. A ignorat obiecțiile relevante ale Ministrului Agriculturii și a încălcat procedura de aprobare a mandatului de reprezentare a României. A încălcat acordul coaliției și a luat decizii unilaterale, fără consultarea celorlalți parteneri. A încălcat și legea și Constituția, care impun consultarea Parlamentului, chiar dacă rolul acestuia este consultativ. Așa prevede legea”, a afirmat Zamfir.
Bolojan, în plenul Senatului, la moțiunea pe Acordul UE-Mercosur: Când Nicușor Dan anunța că România sprijină acordul, nimeni nu s-a îngrijorat
Luni, în plenul Senatului, se dezbătuseră trei moțiuni depuse de opoziție, una dintre acestea vizând Acordul UE-Mercosur, care a stârnit nemulțumiri în rândul parlamentarilor.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, luni, că moțiunea pe Acordul UE-Mercosur pornește de la „două premise false”: ideea că decizia s-ar fi luat în secret și că acordul ar fi dăunător României.
În intervenția sa, premierul a evidențiat că Acordul UE-Mercosur este negociat de peste două decenii, proces început chiar înainte ca România să devină membru al Uniunii Europene.
„Toată construcția textului moțiunii pare să sugereze că semnatarii au aflat despre acord odată cu anunțul oficial al încheierii negocierilor făcut de UE” „Realitatea este că acest acord, unul dintre cele mai extensive din lume, a fost în proces de negociere încă dinainte ca România să devină membru UE. În 2019, când deținem președinția rotativă a Consiliului European, am încheiat negocierile cu țările Mercosur, după aproape 20 de ani de discuții”„România a fost parte în pregătirea celor trei runde de negociere, care au avut loc pe parcursul jumătății de an în timpul președinției UE. Este un proces început cu ani în urmă” „Este un acord ce s-a negociat de mult timp, iar cel mai relevant moment a fost în 2019, când s-a încheiat oficial negocierile” „În 2019, când am deținut președinția rotativă a Consiliului European, am anunțat finalizarea negocierilor cu țările Mercosur” „România a contribuit la pregătirea celor trei runde de negocieri, care au avut loc în cursul jumătății de an în timpul președinției UE” „Este un acord dezvoltat pe parcursul mai multor ani, înainte ca România să devină membru UE. În 2019, după rotativa UE, am anunțat finalizarea negocierilor” În 2019, la finalul mandatului național, am declarat că încheiem negocierile cu țările Mercosur, o acțiune ce a fost pregătită pe parcursul anilor anteriori”
ACTUALIZARE 17:15 Ilie Bolojan în plenul Senatului: Când Nicușor Dan afirma că România susține acordul, nimeni nu s-a îngrijorat
Premierul interimar al Educației, Ilie Bolojan, a spus luni în fața Senatului că moțiunea depusă de opoziție se bazează pe premise eronate.
El a respins ideea că decizia a fost luată în mod clandestin și a contestat afirmația că acordul Mercosur ar fi daunează României.
„Primul lucru, că decizia s-a luat în clandestinitate, este fals. Al doilea, că acest acord ar fi în defavoarea României, de asemenea, e fals. (…) întreaga construcție a moțiunii pare să sugereze că semnatarii au aflat despre acest acord abia odată cu anunțarea oficială a încheierii negocierilor de către UE. Realitatea este că acest acord, unul dintre cele mai ample din lume, a fost în proces de negociere încă dinainte de aderarea României la UE. (…)
„Este un acord negociat de mult timp, iar cel mai important moment a fost în 2019, când s-au finalizat negocierile, chiar înainte de preluarea președinției rotative a UE de către România, câțiva ani în urmă”, a declarat Bolojan.
The text, ca și celelalte, continuă în același stil și conținut, fiind axat pe clarificări, argumente și reacții din partea oficialilor.
