În anul 2025, România a realizat exporturi de mărfuri în valoare de 96,6 miliarde de euro și a importat în valoare de 129,35 miliarde de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică. Creșterea exporturilor a fost de 4,2%, în timp ce importurile au crescut cu 2,6%. Din punct de vedere statistic, este o veste favorabilă: deficitul comercial a fost de 32,74 miliarde de euro, cu 673 milioane de euro mai mic comparativ cu anul 2024.
Totuși, aceste cifre ascund o realitate resimțită zilnic de români: România este o economie cu un nivel ridicat de producție, dar care vinde ieftin și achiziționează scump ceea ce ar putea produce singură. Cel mai dureros exemplu nu se regăsește în electronice sau autovehicule, ci în sectorul de alimentație.
Cheltuieli de aproape 3 miliarde de euro într-o singură lună: efectul lipsei de reforme
În luna decembrie 2025, România a importat mărfuri în valoare de aproape 10 miliarde de euro, în timp ce exporturile au depășit puțin 7 miliarde de euro. Diferența: aproape 3 miliarde de euro într-o singură lună.
O gaură uriașă care trebuie acoperită din credite, investiții străine sau fonduri trimise de românii din străinătate.
România: printre TOP 5 la suprafața arabilă, ultima în Europa la producția agricolă
Contradictoriul românesc începe cu o cifră care ar trebui să plaseze țara printre cei mai mari jucători: România se află în top 5 în Europa în ceea ce privește suprafața destinată agriculturii.
Totuși, în domeniul comerțului agroalimentar, România funcționează ca o mică și vulnerabilă țară. „Exportăm cantități de produse cu o valoare de piață redusă și importăm alimente obținute prin procesare industrială”, avertiza Tudorel Andrei, președintele INS, într-o opinie publicată de HotNews.
În ultimele trei decenii, deficitul acumulat din comerțul agroalimentar a depășit 22 miliarde de euro.
Merele: exemplul care explică totul
În privința merelor, România produce doar 4,5% din volumul european, în timp ce Polonia produce aproape 30%.
Este o statistică simplă, dar extrem de revelatoare pentru situația economică a țării.
În Voinești – considerat drept patria merelor – elevii au primit gustare școlară cu mere importate din Polonia. Părinții au reacționat vehement. O mamă scria pe Facebook: „Și asta, chiar aici, unde merele cad în capul nostru.”
Aceasta reprezintă clar starea actuală a României: un teritoriu cu resurse, dar cu lanțuri economice rupte.
Deficitul alimentar: carne, lapte, legume și fructe
Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, afirmă despre situație:
„Există un deficit structural semnificativ de produse agroalimentare, concentrat în special pe carne, legume, fructe, lapte și derivate lactate.”
Cifrele reflectă situația: carne de vită – 0,6% din producția UE, carne de porc – 1,5%, carne de pui – 3,4%, lapte – 2,6%, cartofi – 5,8%, legume – 4,2%, sfeclă de zahăr – o situație critică, fiind importate aproape toate acestea.
Fiecare procent redus se regăsește în balanța comercială, în euro, ca o ieșire semnificativă.
Agricultura românească: 20% din forța de muncă, doar 4% din PIB
În România, aproape 20% din populația activă lucrează în sectorul agricol, dar această industrie contribuie cu doar 4% la produsul intern brut.
În traducere, România are un sector agricol cu personal foarte numeros, însă cu o contribuție economică mică.
Dimensiunea medie a fermei este de 3,7 hectare, comparativ cu 130 hectare în Cehia și 22 hectare în Bulgaria.
Pe un teren de 3,7 hectare nu se poate cultiva competitiv; se realizează doar o gospodărie de mică anvergură. Care, în cele din urmă, nu produce pentru export, ci doar pentru autoprovizionare și supraviețuire.
De asemenea, România are o proporție semnificativă de ferme conduse de manageri de peste 65 de ani. Nu doar o problemă de vârstă, ci și de capacitate de investiție, tehnologizare și risc.
Zootehnie: poziție minimă în UE
În domeniul zootehniei, România este ultima clasată în Uniunea Europeană: numărul de animale și ferme este redus, iar starea de sănătate a animalelor este slabă, fiind dependentă de importuri pentru carne, lactate și produse procesate.
Reiterată cauza principală: lipsa investițiilor în infrastructură, în special în irigații, pentru stabilizarea producției.
Deficitul industrial: conservă de roșii importată în proporție de 95%
Datele indică un dezechilibru major: pentru bulionul de tomate, importurile reprezintă aproape 14 ori producția internă, adică peste 95% din consumul intern fiind acoperit din importuri.
Potrivit lui Tudorel Andrei, acest dezechilibru s-a creat în ultimele 30 de ani și este dificil de corectat pe termen scurt.
Exemple suplimentare: pâine – raport import/producție de 30:1, dulciuri – 6:1, suc de mere – 2:1, smântână – 3,6:1.
România importă nu doar, ci și înlocuiește produsele esențiale pentru o economie agricolă sănătoasă.
Polonia: același potențial, strategie diferită
Compararea cu Polonia este inevitabilă. Resurse similare, același proces de aderare la UE, traume istorice comparabile.
Însă traiectoriile sunt diametral opuse.
Călin Costinaș (Profi România) evidențiază diferențele:
Polonia: de la un deficit comercial de -12,3 miliarde euro în 2009 la un excedent de +13,5 miliarde euro în 2023.
România: de la -7 miliarde euro la -35 de miliarde euro în aceeași perioadă.
Mai mult, Polonia a devenit al treilea exportator de ciocolată din UE, în timp ce România rămâne o piață de consum, unde principalele branduri vând produse.
Multinaționalele și deficitul „exportat”
Cinci companii majore din sectorul FMCG – Nestlé, L’Oréal, Mars, Ferrero, Colgate-Palmolive – contribuie cu un deficit comercial de aproximativ 1 miliard de euro anual în balanța României.
Nu pentru că ar fi „responsabile”, ci din cauza faptului că aceste companii preferă să producă în alte țări, precum Polonia, și să exporte aici produse finite, evitând astfel să construiască capacități locale.
Solul: resursa epuizabilă
Există o problemă subtilă, dar esențială: România se chiffresă ca singura țară din UE cu o balanță ușor negativă la azot.
Cu alte cuvinte, extragem mai mult din sol decât îi restituiem, ceea ce reduce fertilitatea și afectează viitorul sectorului agricol.
Deși nu se reflectă direct în balanța comercială, această problemă va duce în timp la scăderi de productivitate și creștere a costurilor.
Țara în deficite, importuri și împrumuturi continuue
În 2025, România a importat alimente în valoare de peste 11 miliarde de euro, ceea ce înseamnă peste 30 de milioane de euro zilnic. În total, deficitul comercial la alimente se apropie de 4 miliarde de euro, potrivit INS.
Imposibilitatea de a susține o economie stabilă se datorează vânzării ieftine a materiei prime, achiziționării scumpe a produselor finite și bazei consumului pe importuri.
De ce deficitul comercial reprezintă mai mult decât o problemă economică, ci și politică, demografică și de timp pierdut
Un deficit care scade cu 673 milioane de euro într-un an poate fi interpretat ca o evoluție pozitivă. Însă, dacă acest deficit persistă de trei decenii, devine un diagnostic al situației țării.
România pierde resurse pentru că fermierii sunt prea mici, procesul de alipire și dezvoltare a fermei e lent, zootehnia e slabă, industria alimentară nesustenabilă, irigațiile insuficiente și lanțul valoric rupt.
Concluzie: deficitul vizibil în fiecare sac de cumpărături
Deșeurile comerciale ale României sunt reprezentate de diferența dintre:
- exportul de grâu și importul de pâine;
- exportul de mere și importul de suc de mere;
- exportul de porumb și importul de carne.
Practic, aceste diferențe relevă o economie care generează doar consum, în loc să creeze prosperitate durabilă.
