Premierul a deschis analiza prin prezentarea contextului în care se află țara la finalul anului 2025.
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile unei schimbări rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a adus în dificultate. Am început tranziția de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în realitate distructiv, către unul focalizat pe investiții, productivitate, export și responsabilitate fiscală”, a comunicat Bolojan, vineri, pe Facebook.
Bolojan a mai evidențiat că recesiunea actuală reprezintă un fenomen conștient și temporar.
„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care va conduce, în final, la o economie robustă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, bazate pe producția internă, nu pe împrumuturi din ce în ce mai costisitoare”, a afirmat oficialul.
Situația economică din 2024
Șeful Guvernului a oferit o perspectivă asupra problemelor structurale din anul precedent, în ciuda unor cheltuieli semnificative, acestea generând dezechilibre. Premierul a adăugat că, potrivit INS, în prima parte a anului 2024 s-a înregistrat o recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre.
„2024 a fost un an atipic, cu un deficit bugetar apropiat de 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, aceste stimuli fiscali ar fi trebuit să asigure o creștere semnificativă, însă nu s-a întâmplat acest lucru. În prima parte a anului, s-a înregistrat recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre”, a precizat Bolojan.
El a explicat că fondurile financiare au fost consumate pentru cheltuieli curente și importuri, fără a stimula dezvoltarea reală.
„O mare parte din resursele cheltuite în 2024 au fost direcționate spre consumul curent, cheltuieli fixe și compensarea presiunilor sociale și inflaționiste, în detrimentul dezvoltării economice autentice. Creșterea consumului s-a realizat în principal prin importuri tot mai mari. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal. Astfel, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut foarte puțin. Deși situația pare favorabilă, dezechilibrele economice se acutizau”, a menționat oficialul.
Referindu-se la măsurile de corecție recent implementate, Bolojan a afirmat că efortul de disciplină fiscală începe să fie resimțit din a doua parte a anului 2025.
Redresarea economică din 2025
„În iulie 2025, mediul economic s-a schimbat radical. S-a inițiat o redresare, cu o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort important, ce a implicat costuri sociale și nemulțumiri. Pentru a evita aceste impacturi, s-ar fi putut urma o altă cale. În teorie, astfel de ajustări ar fi trebuit să încetinească semnificativ creșterea economică, însă datele indică faptul că, în 2025, creșterea rămâne în jur de 0,6%”, a explicat Bolojan.
Premierul a făcut o comparație clară între cele două modele economice pentru a susține noua direcție a guvernului.
„În 2024, am avut un stimul fiscal mare, cu impact redus asupra economiei și acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025, aplicăm disciplină financiară, menținând o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Aceasta indică că problema fundamentală nu a fost lipsa fondurilor, ci modul în care acestea au fost utilizate”, a declarat oficialul.
Bolojan a subliniat că stabilitatea fiscală este esențială pentru asigurarea unei creșteri durabile și credibile pe termen lung.
„Reforma fiscală nu reprezintă un scop în sine, ci o condiție fundamentale pentru stabilitate, încredere și dezvoltare durabilă. Această perioadă de contracție economică temporară este un cost necesar pentru consolidarea unei economii mai solide și mai competitive. Nu traversăm o criză, ci un tronson de ajustare economică, esențială pentru un viitor prosper și puternic”, a adăugat Bolojan.
