Dimineața devreme, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale se va reuni din nou în jurul mesei mari din Sala de Consiliu, având deja o decizie în minte. La ora 15, va fi emis comunicatul oficial. Pe plan formal, decizia pare simplă: rata de referință va fi menținută la 6,50%, nivel stabilit de la jumătatea anului 2024. În realitate, ședința din februarie nu este despre cifre. Este despre mesajul transmis de Guvernator.
Jurnalistul Dan Popa transmite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Pentru cei interesați de gestionarea finanțelor personale și doresc recomandări economice, se pot abona aici:
Urcând treptele spre eleganta Sală de Consiliu, mobilată la Paris în stil Ludovic al XVI-lea, cei 9 membri ai Consiliului de Administrație al BNR și-au fixat deja scenariile preferate pentru susținerea economiei.
În sala, începe ședința CA condusă de Guvernator. Se discută pe baza analizelor cu care cei 9 experți s-au familiarizat. Uneori, Isărescu își exprimă opinia de la început, dar de cele mai multe ori o păstrează pentru finalul dezbaterilor. Fiecare membru din CA își argumentează alegerea pentru unul dintre scenariile propuse de Comitetul de Politică Monetară.
Instituția bancară centrală trebuie să decidă dacă va comunica în martie mai accentuat despre inflație sau despre slăbiciunea economiei. De asemenea, decide cât de mult permite Mugur Isărescu să deschidă portița unui nou ciclu de relaxare monetară, fără a pierde controlul asupra așteptărilor populației și mediului de afaceri.
Dacă Isărescu ar majora dobânda acum, creditele s-ar scumpi, iar companiile și cetățenii s-ar împrumuta mai greu, alimentând astfel recesiunea, deși inflația ar fi favorizată. În cazul unei reduceri, accesul la fonduri ar deveni mai facil, dar creșterea prețurilor ar accelera, ceea ce Guvernatorul nu și-l dorește în momentul de față.
Așadar, cel mai probabil, rata-cheie va fi menținută, în timp ce prognoza va suferi modificări, transmit analiștii.
Decizia de astăzi: rata rămâne neschimbată, dar estimările se modifică, afirmă experții
De exemplu, BCR anticipează că BNR va menține dobânda la 6,50%, în concordanță cu așteptările pieței și ale specialiștilor.
Însă, adevărata mizează constă în aprobare celui de-al doilea Raport trimestrial privind inflația, cu eventuale actualizări după ce, în ianuarie, a fost depășită așteptările legate de creșterea prețurilor.
Conform BCR, această prognoză va fi probabil ajustată în creștere, în special pentru inflația de bază – indicatorul care, în ultimele luni, a surprins în mod constant creșteri, atrag atenția economiștii bancii în comunicatul transmis investitorilor.
Cu alte cuvinte, deși inflația totală pare a fi stabilă, interiorul coșului de consum – servicii, salarii, inerție – indică un proces de dezinflație încă fragil.
Inflația: 9,6% și un adevăr incomod
În luna ianuarie, inflația a atins 9,6%, depășind ușor estimările pieței. Surpriza vine din prețurile gazelor naturale, care au crescut mult mai puțin decât anticipaseră.
ING identifică alt factor „vinovat”: facturile la apă și canalizare, care au crescut lunar cu 9,1% și, în 2026, reprezintă o pondere mai mare în compoziția indicelui IPC (2,8% față de 2,2% în anul precedent).
Totuși, ambele instituții bancare subliniază același lucru: inflația ridicată din ianuarie nu indică o economie supraîncălzită. Este doar un semnal că România încă traversează o perioadă caracterizată de prețuri administrate, infleunțe de ofertă și fiscalitate.
BNR nu se limitează doar la prețuri. Se află în fața unui termen limită
Dincolo de cifre, BNR are o problemă de timp.
BCR evidențiază că inflația continuă să fie influențată, în mare parte, de ofertă și de consolidarea fiscală. În același timp, banca centrală trebuie să decidă dacă va aștepta reducerea încasărilor din impozitele indirecte sau va demara relaxarea înainte.
De ce contează această decizie?
Pentru că, în România, dobânda nu reprezintă doar un instrument economic. Este un indicator politic, social și psihologic.
O reducere prea timpurie poate fi interpretată ca o slăbiciune în fața inflației, un „cadou” pentru guvern sau o încercare de stimulare a unei economii aflate în recesiune tehnică.
ING: economia se află deja în contracție. BNR trebuie să ajusteze tonul
În timp ce BCR vorbește despre „prudență”, ING susține că datele arată deja o contracție economică semnificativă, după o performanță mai slabă decât se anticipa.
Acest aspect are o importanță majoră, deoarece o economie în încetinire puternică trebuie să devină, în timp, un aliat al procesului de dezinflație.
ING estimează că prima reducere de dobândă ar putea avea loc în luna mai. Estimările diferă în privința amplitudinii relaxării: BCR sugerează o scădere cumulată de 125 puncte de bază până în 2026, în timp ce ING prognozează o relaxare totală de 100 puncte de bază în același interval.
Mesajul comun al celor două instituții este acela că România ar putea intra într-un ciclu de scădere a ratelor doar dacă BNR va considera că dezinflația este ireversibilă.
Aici intervine Mugur Isărescu: liderul care nu spune nici „da”, nici „nu”
Cunoscuți cei care urmăresc activitatea guvernatorului, știu că nu ia decizii surprinzătoare, ci preferă un discurs subtil, plin de aluzii și metafore.
Mesajele sale “politice” sunt deseori transmise prin subtilități, adresate în principal Guvernului și Parlamentului, nu doar jurnaliștilor.
De-a lungul timpului, presa a observat că multe dintre conferințe sunt, de fapt, adevărate scrisori deschise adresate decidenților: „BNR a terminat teme, acum totul e la Guvern”, „Dobânzile sunt tot mai mici, fiți atenți cum folosiți resursele”, „Fără reforme, riscați să ieșiți din zona euro”.
Exemple de mesaje subînțelese sunt cele critice la adresa politicii fiscale populiste, adresate de Isărescu cu un ton aparent tehnic (“Prudență în stimularea consumului”), dar cu diacritice subtile, precum “Propagandă ieftină”, sau “Uitați-vă cine ne oferă sfaturi”.
La subiectul cursului valutar sau al dobânzilor, evită declarațiile directe, dar face remarci memorabile (“Euro sub 5 lei? Nu are cum!”), lăsând piețele să interpreteze mai mult decât poate declara oficial.
De ce face acest lucru? Pentru că BNR este independentă și nu dă sfaturi. În fapt, guvernatorul trebuie să transmită semnale despre riscurile creșterii salariilor, taxelor și deficitului, fără a părea implicat politic.
Rezultatul este un stil de discurs ambiguu, în care cifrele sunt oficiale, dar metaforele, ironia și umorul subtil ascund mesaje importante, decodabile doar de cei avizați, dar suficient de vagi pentru a evita crize politice imediate.
