Conform metodologiei CEPEJ, media europeană a dosarelor nou-introduse se calculează la 100 de locuitori, fiind o medie ce include toate materii și toate gradele de jurisdicție, iar media europeană a numărului de judecători este raportată la 100.000 de locuitori.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în sectorul civil și comercial, reprezentând aproximativ 90% din cazurile înregistrate în instanțe, România a raportat în anul 2024 un număr de 769.823 cauze în curs de soluționare, în instanțele de prim grad, comparativ cu media europeană de 358.277 cauze. Aceste cifre indică o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze.
Numărul de cauze în curs de soluționare, raportat la numărul de locuitori, depășește în 2024 dublul mediei europene
Raportând la populație, datele relevă în România un coeficient de 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori, fiind de aproape două ori mai mare decât media europeană de 1,75 cauze la 100 de locuitori. În 2024, acest coeficient a înregistrat o creștere față de 2023, când a fost de 2,95, media europeană fiind de 1,56 cauze.
Numărul de cazuri noi înregistrate în România în 2024 ajunge la de patru ori peste media europeană, potrivit CSM. Astfel, volumele de dosare noi introduse în instanțele de prim grad, în aceleași materii, totalizează 1.602.689 de cauze, față de media europeană de 418.544 cauze.
Prin urmare, în instanțele de prim grad, în sector civil și comercial, totalul cauzelor noi și în curs de soluționare în 2024 atinge 2.372.512 dosare.
România, țara cu cel mai mare număr de dosare noi înregistrate la prima instanță, urmată de Belgia
„Din aceste motive, România rămâne țara cu cel mai mare număr de cauze noi intrate în instanță raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană de 2,20. Următoarea țară în această clasament este Belgia, cu 5,79 cauze litigioase civile și comerciale la 100 de locuitori, urmată de Spania și Republica Cehia, cu 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori. Restul țărilor înregistrează cifre mult mai scăzute, între 0,70 și 2,79 cauze noi la 100 de locuitori. Datele arată o creștere față de 2023, când România a raportat 1.495.992 cauze, cu o medie europeană de 407.371 și un coeficient de 7,85, comparativ cu media europeană de 2,18. România se află pe primul loc în rândul țărilor respondente pentru evoluția dosarelor noi intrate în perioadele 2014-2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în 2014 la 8,42 în 2024”, conform CSM.
CSM evidențiază doi factori ce influențează în mod semnificativ volumul activității judiciare: un număr de cauze noi introduse de patru ori mai mare față de media europeană (8,42 față de 2,20) și o creștere constantă în ultimii 10 ani, aproape dublarea acestui indice, de la 4,16 cauze la 100 de locuitori în 2013 la 8,42 în 2024.
Rată de soluționare peste media europeană
În ciuda volumului dublu de cauze, sistemul judiciar român a reușit să păstreze în 2024 o rată de soluționare a cazurilor în primă instanță peste media europeană, atingând 99,2%, față de media europeană de 97,8%. Rata de soluționare a crescut față de 2023, când a fost de 86,2%.
Durata medie de soluționare a cazurilor în România este considerabil mai scurtă decât media europeană. În ciuda volumului crescut de cauze, timpul mediu de pronunțare a deciziilor în instanță, de la înregistrare până la emiterea hotărârii, a fost de 180 zile, față de media europeană de 307 zile.
„Volumul de patru ori mai mare de dosare noi a fost absorbit de sistemul judiciar prin creșterea numărului de judecători, fără a prelungi durata soluționării sau a diminua rata de soluționare comparativ cu media europeană. Această creștere s-a realizat în condițiile unui deficit constant de judecători, de până la 15%. Un sistem judiciar eficient trebuie să dimensioneze resursele în funcție de volum, evitând suprasolicitarea”, a subliniat CSM.
