„Obiectivul este ca bugetul pentru anul în curs să fie finalizat cât mai prompt posibil, un factor fundamental pentru elaborarea acestuia fiind inclusiv ordonanța ce urmează să fie adoptată săptămâna viitoare în privința reformei în administrație”, a menționat joi Ioana Dogioiu, întrebată de HotNews dacă există șanse ca bugetul pe acest an să fie aprobat în această lună. La începutul acestei luni, premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul pentru 2026 va fi trimis în Parlament până în jurul datei de 20 februarie.
„Nu avansez o evaluare privind șansele. Pot doar să exprim intenția. Intenția este ca bugetul să fie finalizat, aprobat și transmis Parlamentului cât mai devreme posibil”, a afirmat joi Ioana Dogioiu, întrebată de HotNews despre momentul adoptării bugetului pentru acest an.
Ședință extraordinară de guvern pentru implementarea reformelor în administrație
Ordonanța de urgență privind modernizarea administrației publice va fi adoptată într-o ședință extraordinară de guvern la începutul săptămânii viitoare, concomitent cu ordonanța pentru măsuri de relansare economică, a precizat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Apare riscul depășirii țintei de deficit de 6,2%?
HotNews a evidențiat în conferință că impactul bugetar al reducerilor estimate prin măsurile din ordonanța de urgență referitoare la reforma administrației este cu aproape 2 miliarde de lei mai mic decât în varianta anterioară a proiectului de lege dezbătut în ianuarie.
Astfel, se poate pune în discuție atingerea țintei de deficit de 6,2% în acest an?
„Este necesar să obținem clarificări de la ministrul Finanțelor. Acesta va oferi toate explicațiile în momentul în care va definitiva datele bugetare. Pot doar să spun că proiectul de Ordonanță de Urgență este în proces de avizare atât la Ministerul Finanțelor, cât și la alte autorități, iar oficial Ministerul Finanțelor nu va acorda aviz negativ unui proiect ce ar compromis ținta de deficit”, a spus Ioana Dogioiu.
Bugetul pentru 2026, amânat din cauza incertitudinii legate de reforma în administrație
Elaborarea bugetului pentru acest an depinde de implementarea măsurilor pentru modernizarea instituțiilor centrale și locale și de măsurile de relansare economică.
Inițial, reforma administrației publice centrale și locale a fost pusă în consultare publică ca proiect legislativ, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 4 februarie că Guvernul va pune în discuție și va aproba acest proiect împreună cu cel privind măsurile de relansare economică.
„Suntem în faza finală a unor măsuri care au avut un impact economic important, iar acum închidem aceste capitole. Lucrăm la pregătirea bugetului pentru anul în curs. Obiectivul de deficit este de 6,2%, iar inflația trebuie să scadă la 4% la finalul anului. Până la sfârșitul săptămânii viitoare finalizăm discuțiile privind bugetul, și până în 20 februarie îl vom transmite Parlamentului. În cadrul PNRR avem obligația de a absorbi 10 miliarde de euro până în august. În paralel, pregătim și pachetul pentru reforma administrației. Situația actuală permite aprobarea acestei reforme în următoarele săptămâni, conform recomandărilor Ministerului Justiției”, a declarat atunci Bolojan.
Coaliția a revenit pe 16 februarie asupra acestei decizii, după ce mai mulți miniștri PSD au arătat că nu vor semna avizele necesare pentru implementarea reformei, solicitând anumite excepții de la reducerea cheltuielilor pentru personal cu 10%.
Astfel, coaliția a hotărât ca „reforma administrației centrale și locale și pachetul de măsuri pentru relansare economică” să fie adoptate sub formă de ordonanță de urgență, cu ajustări pentru instituțiile din domenii precum apărare, ordine publică, siguranță națională, educație, sănătate și cultură, care vor realiza economii prin metode adaptate specificului sectorului.
Practic, instituțiile exceptate de la reducerea de 10% a fondului de salarii vor putea diminua cheltuielile și prin alte măsuri, nu doar prin tăieri salariale.
Reforma administrației prin Ordonanță de Urgență: ce reduceri de posturi sunt propuse și excepțiile aprobate
Ministerul Dezvoltării a lansat recent, în consultare publică, proiectul de Ordonanță de Urgență privind reforma administrației, în varianta aprobată de Coaliție. Documentul prevede o reducere cu 10% a numărului de posturi din administrația publică locală și națională, precum și o diminuare a cheltuielilor cu personalul pentru sectorul central, cu anumite excepții.
Astfel, pentru domeniile învățământ și cultură, spitale publice și serviciile de ambulanță, precum și pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, se vor aplica excepții de reducere de personal, fiind prevăzute măsuri compensatorii.
Excepții de la reducerile de personal și măsuri compensatorii
Conform proiectului, se prevede o disciplină financiară consolidată și o reducere de 10% a cheltuielilor pentru personal în administrația centrală.
„Decizia coaliției stabilește ca, pentru sistemele de învățământ și cultură, spitale publice și servicii de ambulanță, precum și pentru domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, proiectul să includă excepții de la reducerea personalului, însoțite de măsuri compensatorii”, a transmis Ministerul Dezvoltării.
„De exemplu, măsurile propuse implică creșterea vârstei de pensionare pentru militari, reducerea sporului de doctorat în sistemul de învățământ, precum și introducerea unui nou sistem de clasificare și salarizare pentru spitale, în funcție de performanță. Reducerile salariale realizate în 2025 vor fi considerate în calculul reducerei totale de 10%”, a adăugat ministerul.
Impactul financiar: economii anuale cu 2 miliarde de lei mai mici față de estimările anterioare
Conform notei de fundamentare, economiile bugetare pentru acest an vor ajunge la 1,64 miliarde de lei, iar în perioada 2027-2030 acestea vor depăși 3,07 miliarde de lei.
Sumele sunt considerabil mai mici față de estimările anterioare, unde se preconiza o economie de 3,36 miliarde de lei în acest an și peste 5,7 miliarde de lei pentru perioada 2027-2030.
În explicarea proiectului, se menționează că, în planul bugetar pe termen mediu și lung, România și-a asumat reducerea deficitului bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031, bazată pe o traiectorie care implică ajustări în cheltuielile publice, reducând proporția cheltuielilor din PIB de la 41,9% la 35,9% în 2031. Astfel, sunt necesare măsuri pentru diminuarea ponderii cheltuielilor publice în PIB.
