“De douăzeci de ani încercăm să liberalizăm piața și statul a tot intervenit în acești ani. Problemele s-au rezolvat sau nu cu aceste măsuri? Răspunsul este nu”, afirmă Volker Raffel, director general al E.ON România, unul dintre cei mai importanți furnizori locali de electricitate și gaze, într-un interviu pentru HotNews. El discută și despre impactul concret, pentru consumatori și facturile lor, al reglementărilor anunțate de Guvern.
Guvernul a anunțat săptămâna trecută că va amâna cu un an liberalizarea pieței de gaze, programată pentru 31 martie 2026, însă până în prezent nu a adoptat un act normativ în acest sens.
În lipsa unei modificări legislative, rămâne în vigoare cadrul actual, iar furnizorii au început deja să trimită notificări clienților privind noile tarife ce vor fi aplicate de la 1 aprilie. Astfel, o parte dintre consumatori au fost anunțați că tarifele vor crește din primăvară.
Între timp, în cursul serii, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță care prevede un plafon pentru prețul gazelor, chiar mai scăzut decât cel actual, până la 31 martie 2027.
În interviul acordat HotNews, Volker Raffel critică această situație, susținând că lipsa clarității și schimbările de ultim moment creează haos atât în rândul companiilor, cât și al consumatorilor. În astfel de condiții, nimeni nu poate stabili cu exactitate costurile și devine imposibilă planificarea pe termen lung.
Raffel subliniază că autoritățile române trebuie să vină cu un plan concret de revenire pe piața liberă, pentru a evita repetarea situației actuale în anul următor.
În ceea ce privește piața de electricitate, tarifele en-gros rămân relativ ridicate în România comparativ cu restul Europei, însă reprezentantul E.ON anticipă o scădere treptată, odată ce vor fi puse în funcțiune capacități de producție din surse regenerabile și centrale clasice.
E.ON România numără 3,4 milioane de clienți rezidențiali și de business, fiind unul dintre cei mai mari furnizori locali de electricitate și gaze. Pe piața de gaze pentru consumatorii casnici, compania se află pe locul doi, după Engie România, cu o cotă de piață de circa 40%.
Reducerea prețului gazelor cu un ban pe kWh pentru consumatorii casnici
HotNews: Cum vor arăta de acum încolo facturile la gaze, în condițiile în care Guvernul amână liberalizarea cu un an?
Volker Raffel: Ministerul Energiei a publicat ieri seară (marți – n.r.) o nouă ordonanță sau o idee de ordonanță destul de complicată, pe care o analizăm în detaliu. Am deja două observații.
Una este că nu ne place surpriza de la finalul perioadei de plafonare. În urmă cu două săptămâni discutam cu decidenții despre modul de ieșire din plafonare și măsurile cele mai potrivite, apoi a venit surpriza că vom continua (plafonarea – n.r.). Această lipsă de predictibilitate, pe termen lung, afectează întregul sector.
Dacă un consumator sau o fabrică nu știe costurile gazelor pentru anul viitor sau peste doi ani, cum poate lua decizii raționale privind angajarea de personal sau investițiile? Este dificil să planifici responsabil fără o predictibilitate minimă. Mi se pare dezamăgitor că nu s-a avut o discuție serioasă despre ieșirea din acest mecanism și revenirea la un cadru stabil.
Impactul în final pentru client va fi foarte mic, conform ordonanței. Se precizează că nu se va interveni la consumatorii non-casnici (companii și utilizatori industriali). Se va aplica o reducere cu un ban pe kWh față de plafonul actual de 31 de bani.
– Așadar, facturile vor fi ceva mai mici?
– Puțin, dar va dura câteva zile până va fi resimțită această reducere, întrucât gazele în stoc au fost cumpărate la prețuri mai mari, iar noile prețuri plafonate vor fi aplicate treptat, în aprilie, dacă nu intervine alt factor.
– Ce înseamnă pentru consumatorii non-casnici?
– La marii consumatori industriali, prețul nu a fost plafonat anterior și rămâne neschimbat. La firmele mai mici, prețul plafonat a fost de 37 de bani pe kWh, însă impactul în viitor va fi foarte mic dacă vor cumpăra gaze la prețul pieței.
„Statul trebuie să vină cu sprijin adecvat pentru cei vulnerabili”
– Ce efecte vor avea plafonările și subvențiile pe termen mediu și lung? În afară de facturile mai mici, ce vom observa mai târziu?
– Considerăm că piața liberă este cea mai sănătoasă soluție pentru un echilibru durabil. Intervențiile constante ale statului creează incertitudini, pentru că nu se știe ce va fi intervenția următoare.
De exemplu, în Germania, compania noastră face deja achiziții de gaze pentru anul viitor și pentru 2028, pentru a anticipa costurile. În România, această practică nu este posibilă, iar lipsa unui plan clar pentru anii următori adâncește incertitudinea.
Predictibilitatea nu poate fi atinsă prin intervenții politice repetate. De 20 de ani încercăm să liberalizăm piața, dar problemele persistă. În 2022, a fost nevoie de intervenții de urgență din cauza crizei energetice generate de reducerea gazelor rusești. Pentru a sprijini consumatorii vulnerabili, statul trebuie să ofere ajutoare specifice, nu plafonare generalizată, care este costisitoare și generează taxe suplimentare.
Ce previziuni pentru liberalizarea pieței în 2023?
– Astfel, consumatorii plătesc facturi reduse, dar și taxe mai mari în urma acestor intervenții?
– Exact. Este normal ca statul să sprijine cetățenii vulnerabili, însă un plafon general pentru toți nu este o soluție adecvată, fiind o formă de subvenție pentru risipa de energie.
În prezent, nu există o legislație clară, astfel încât până la sfârșitul lunii martie trebuie să comunicăm clienților că, de la 1 aprilie, nu va mai exista o intervenție de plafonare.
Am transmis deja clienților cu tarife mai mari decât plafonul prevăzut informații privind noile prețuri, întrucât nu știm încă ce preț va avea gazul în aprilie pe piața angro. Producătorii nu au venit cu oferte concrete pentru volume mari, ceea ce complică planificarea.
În Europa, strategia este ca producătorii să vină din timp cu volume de gaze pentru a determina prețurile. În actuala situație, și noi am comunicat clienților noștri și continuăm să trimitem notificări, având în vedere incertitudinea prețurilor.
– Momentan, legislația nu clarifică prețul din aprilie?
– Exact. Actuala legislație prevede că plafonul se termină la finalul lui martie și va fi adoptat un preț de piață liberă. Însă, piața liberă nu funcționează în momentul de față, așteptăm să vedem ce va urma.
– Ce ați comunicat clienților? Care ar fi prețul dacă piața s-ar liberaliza?
– Am observat pe comparatorul ANRE prețuri între 31 și 38 de bani pe kWh, însă acestea sunt estimate pe o situație în care nu se știe prețul gazelor din aprilie. Noile proiecte de ordonanță obligă producătorii să vândă către consumatorii casnici la cel mult 110 lei pe MWh, comparativ cu prețul de pe piața europeană de 160-170 lei.
Un fenomen nou pe piața europeană a gazelor
– Cum arată cotațiile pentru perioada următoare pe piața internațională?
– În Europa, prețurile sunt comparabile, apropiate de 170 lei pe MWh.
Un fenomen interesant, care a început vara trecută și se menține, este faptul că prețul gazelor în timpul verii nu este mai mic decât cel iarna. Acest lucru indică faptul că actorii de pe piață nu mai sunt stimulați să stocheze gaze pentru sezonul rece, ceea ce reprezintă o schimbare față de trecut.
Europa discută acum despre gestionarea rezervelor strategice de gaze, fiind o măsură pentru a evita panicile de preț și penuria de resurse în sezonul rece.
Europa înlocuiește dependența de gazul rusesc cu cea de gaze din SUA
– Care sunt perspectivele prețurilor gazelor pe termen lung în Europa?
– În funcție de factorii geopolitici, prognozele variază. În condiții normale, fără evenimente geopolitice majore, prețurile ar putea scădea ușor.
– Și în privința importurilor de gaze lichefiate din SUA?
– Da, se încearcă diversificarea surselor. Europa devine mai puțin dependentă de Rusia, însă dependența de gazele din SUA crește, fiind necesar un set variat de surse în strategie.
„Gazul din Marea Neagră probabil nu va fi extrem de ieftin”
– Ce semnificație are pentru România exploatarea gazelor din Marea Neagră?
– România are astfel avantajul de a produce mai mult gaz decât consumă, dar probabil prețul nu va fi foarte redus, apropiindu-se mai mult de cotația TTF din Olanda, decât de prețul de referință european.
Speculațiile indică faptul că gazul din Marea Neagră va fi mai ieftin, dar nu semnificativ, având în vedere mulți factori care influențează prețul, precum comportamentul țărilor din regiune și global.
– Cum poate România să utilizeze mai eficient gazele din Marea Neagră? Ce pași sunt necesari?
– Este nevoie de o viziune strategică pentru dezvoltarea sectorului energetic, vizând investiții în infrastructură și tehnologii moderne, pentru a crește eficiența și a atrage investiții serioase.
– Dorește E.ON să achiziționeze gaze din Marea Neagră?
– Este o posibilitate. Căutăm surse variate pentru a oferi prețuri competitive clienților, însă trebuie să știm sigur dacă volumele vor fi vândute pe piață și la ce preț.
De obicei, oferim prețuri pe un an întreg pentru clienți, dar pentru asta avem nevoie de predicții clare asupra prețurilor pe termen lung. Fără acestea, riscul de a nu putea planifica corespunzător rămâne major.
Pentru a încheia, se impune o strategie clară și stabilă pentru sectorul energetic, pentru a evita ambiguitățile și instabilitatea prețurilor și a investițiilor.
