Lucrători internaționali în România, Foto: Inquam Photos / George Călin
Aproximativ 150.000 de angajați din afara Uniunii Europene sunt numărați în România, conform autorităților. Cei mai mulți provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar prezența lor este concentrată în sectoarele în care piața locală a forței de muncă nu mai poate satisface cererea: producție (29.141 angajați), construcții (28.538), comerț (20.008), HoReCa (18.844) și servicii administrative și de suport (12.189).
Acest fragment face parte din newsletterul „EconoMix”, transmis săptămânal de jurnalistul Dan Popa în fiecare joi. Pentru informații despre finanțe personale și recomandări economice, te poți abona aici:
Este o modificare structurală: România nu mai este doar o țară exportatoare de forță de muncă, ci și una care importa forță de muncă pentru a susține creșterea economică.
Potrivit Eurostat, muncitorii străini trimit în familiile lor din țările de origine peste 1,5 miliarde de euro.
În 2024, au intrat în țară 4,89 miliarde de euro sub formă de remitențe, iar 1,52 miliarde de euro au fost trimise în străinătate de către muncitorii internaționali.
Cu alte cuvinte, România primește mai mult capital decât trimite în exterior. Totuși, dezechilibrul se reduce pe măsură ce economia devine tot mai dependentă de forța de muncă importată.
Privind alte state din regiune, situația este următoarea:
Spania: 3,29 miliarde de euro intrări, 11,78 miliarde de euro ieșiri
Italia: 2,32 miliarde de euro intrări, 9,09 miliarde de euro ieșiri
Economiile dezvoltate direcționează mult mai mult capital către exterior prin intermediul muncitorilor străini decât primesc înapoi.
Strategia pentru următorul deceniu se schimbă: nu mai este doar despre câți români pleacă, ci dacă România poate crește suficient de rapid pentru a transforma migrația într-un avantaj economic durabil.
