Gazele din Marea Neagră ce vor fi exportate în anul următor nu vor determina o reducere semnificativă a tarifelor pentru gaz, conform declarațiilor lui Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Aceasta se datorează faptului că suntem integrați într-o piață europeană unică, iar prețurile gazelor depind de cotatiile principalei burse de gaze din Europa, din Olanda.
Afirmația oficialului din Ministerul Energiei contrazice declarațiile premierului Ilie Bolojan, care a propus prelungirea cu un an a plafonării prețurilor la gaz, susținând că, în 2027, vom avea noi resurse ce vor conduce la diminuarea tarifelor pentru gaz.
„România are cea mai ridicată producție de gaze, iar dacă adăugăm 8 miliarde de metri cubi proveniți din Marea Neagră, vom deveni cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană. În plus, populația și sectoarele industriale anticipate așteaptă scăderi ale tarifelor. În prezent, suntem parte a unei singure piețe europene, interconectări fiind foarte extinse, iar majoritatea prețurilor comerciale sunt corelate cu indicele TTF al bursei din Olanda (principala bursă europeană pentru gaze – n.r.). Nu anticipăm o reducere semnificativă a prețurilor gazelor naturale în Uniunea Europeană sau în România doar din această cauză”, a subliniat Cristian Bușoi, în cadrul conferinței ZF Power Summit.
El a adăugat că principalul avantaj pentru România este consolidarea securității energetice.
„Este clar că, odată ce exploatăm gazul natural local, nu vom suporta costuri de transport sau alte cheltuieli asociate importurilor, însă nu văd de ce companiile Romgaz sau OMV Petrom (dezvoltatorii proiectului din Marea Neagră – n.r.) ar reduce tarifele și s-ar alinia mediei europene”.
Bușoi consideră că o producție mai mare din Marea Neagră va reduce media prețurilor în Europa, însă avertizează că nu trebuie să ne așteptăm la reduceri „nerealiste”.
„Cu o producție în creștere, anticipăm o ușoară scădere a prețurilor medii europene, însă nu trebuie să creăm așteptări nerealiste privind reduceri majore. Întrucât piața europeană este unică, cererea fiind ridicată în toată Uniunea, și având ca referință indicele TTF, prețul va fluctua în jurul mediei europene, uneori sub, alteori peste aceasta, dar în limitele mediei continentale”, explică oficialul.
Nici companiile nu pot garanta o reducere drastică a prețurilor gazelor, atâta timp cât suntem integrați pe piața europeană, a mai precizat el, menționând totodată că un beneficiu suplimentar pentru România este creșterea veniturilor bugetare din dividende și taxe plătite de Romgaz și OMV Petrom.
În ultimele trei săptămâni, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis amânarea cu un an a liberalizării tarifelor pentru gaze naturale, motivând că, odată cu minarea resurselor din 2027, prețurile vor înregistra scăderi.
„Având în vedere anul dificil, este firesc să luăm aceste măsuri, dat fiind că, din 2027, vom avea noi resurse de gaze naturale, ceea ce ar trebui să determine o scădere a tarifului. Prin urmare, anul 2027 pare cel mai potrivit pentru liberalizare”, a declarat Bolojan.
Destinația gazelor din Marea Neagră
Secretarul de stat Cristian Bușoi a menționat că, potrivit legislației offshore, gazele trebuie prioritizare pentru consumul intern din România, iar dacă nu există cerere, acestea vor fi exportate.
„Există un interes semnificativ pentru gazul din Marea Neagră. Dezvoltatori precum Germania, Ungaria și alte țări din regiune sau din UE sunt interesate de achiziționarea unor volume mari din această resursă”, a precizat el.
Folosirea acestor resurse depinde de finalizarea unor proiecte de centrale electrice pe bază de gaze, precum cele de la Mintia și Iernut. De asemenea, Romgaz negociază preluarea combinatului de inginerie chimică Azomureș, cel mai mare consumator de gaze din țară.
„Dacă vom finaliza centralele de la Mintia și Iernut, iar Romgaz preia Azomureș, plus alte inițiative pentru valorificarea gazului, atunci utilizarea în România, cu valoare adăugată mai mare, va fi prioritară în comparație cu exportul către alte state din UE. Totuși, cererea pentru gazele din Marea Neagră va fi sigură”, a adăugat oficialul.
Proiectul centralei pe gaz de la Ișalnița nu va mai fi realizat. „Trebuie să adaptăm proiectul”
„Proiectul unei centrale CCGT (gaze naturale pentru producerea de electricitate – n.r.) inițiat de Complexul Energetic Oltenia nu a avut niciun ofertant la licitație și va fi nevoie să adaptăm planul, fiind inclus în planul de restructurare și de suport de stat al companiei”, a explicat el.
De asemenea, el a menționat că, în timp ce Romgaz vizează utilizarea internă a jumătate din producția sa de gaze din Marea Neagră, OMV Petrom are în plan și exporturi ale resurselor.
„Din punctul de vedere al Ministerului, prioritară este utilizarea gazelor în România. În cazul în care nu se vor realiza toate aceste proiecte, trebuie să fim realiști și corecți, în condițiile în care există un interes major pentru gazul din Marea Neagră din partea partenerilor europeni”.
