Deschiderea Târgului de Turism al României 2018, organizat de Romexpo în colaborare cu Camerele de Comerț și Industrie din România, în parteneriat strategic cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și în colaborare cu: Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), Romexpo, București, România, joi, 22 februarie 2018. Fotografii de Bogdan Buda / Inquam Photos
„România dispune de resurse diverse, un patrimoniu valoros, natură bogată și, cel mai important, de un statut de țară sigură. Singurul obstacol ce rămâne este o decizie strategică fermă”, afirmă reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT). Aceștia solicită oficial guvernului recunoașterea turismului ca domeniu strategic național și susținerea sa printr-un buget de promovare externă de cel puțin 10 milioane de euro în anul 2026, cu o propunere clară de creștere progresivă până la 20-30 milioane de euro anual până în 2030.
Revendicarea apare într-un moment critic pentru sectorul turistic, afirmă asociația.
2025, un an de declin pentru turismul intern
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) indică faptul că anul 2025 a fost marcat de o scădere a turismului intern, cauzată de încetinirea economică și de diminuarea puterii de cumpărare. În anumite perioade, cererea internă a scăzut cu aproximativ 14%, semnalând vulnerabilitatea sectorului dependend în mare măsură de turiști români în perioade de turbulențe economice, conform ANAT.
În același timp, numărul turiștilor străini a înregistrat o ușoară creștere. Deși este un indicator încurajator, acesta nu este suficient. România nu valorifică pe deplin potențialul segmentului incoming, singurul capabil să aducă venituri noi în economie și să diminueze dependența de ciclurile economice interne, consideră ANAT.
Asociația care reprezintă 350 de agenții de turism naționale evidențiază faptul că țările învecinate investesc consecvent și strategic în promovarea externă, în timp ce România alocă anual aproximativ 2 milioane de euro pentru promovare turistică internațională.
Cu un astfel de buget, susține ANAT, „este dificil să avem o prezență serioasă pe piețele externe. Nu putem construi un brand puternic, nu putem desfășura campanii coerente și nu putem menține o prezență constantă pe cele mai importante piețe.”
„România a început să rămână în urmă în fața competitorilor europeni. Fără intervenție rapidă, riscă să piardă complet avantajele comparative. Chiar dacă nu este prea târziu, aceasta reprezintă ultima șansă reală de a recupera decalajul. În absența unor investiții semnificative în promovare, diferențele față de alte destinații din Europa vor deveni dificil, dacă nu imposibil, de recuperat în următorii ani”, afirmă președintele ANAT, Alin Burcea.
„România, percepută ca sigură, stabilă și primitoare”
Reprezentanții agențiilor subliniază avantajul imaginii României, care poate fi folosit pentru a poziționa țara pe harta turismului internațional.
„În contextul geopolitic actual, România deține un avantaj major: este percepută ca o țară sigură. Siguranța a devenit un criteriu esențial în alegerea destinațiilor turistice. România este văzută ca o țară stabilă, sigură și ospitalieră. Acest avantaj trebuie promovat profesionist și constant pe piețele externe pentru a valorifica capitalul de imagine, altfel riscă să fie irosit”, susțin reprezentanții ANAT.
Sectorul turistic estimează că o campanie eficientă de promovare a României necesită în jur de 18 milioane de euro pe an, sumă destinat principalelor piețe sursă și dezvoltării celor secundare.
Astfel, solicitarea ANAT de a obține cel puțin 10 milioane de euro în 2026 reprezintă un pas realist, nu exagerat, în contextul actual.
„Ideal, economiile generate de reducerea costurilor cu voucherelor de vacanță, estimate la circa 300 milioane de euro anual, ar trebui să fie redirecționate în proporție de 10% către promovarea externă. Reinvestirea unei părți din aceste resurse în atragerea turiștilor străini ar transforma o reducere bugetară într-o investiție strategică cu efect multiplicator asupra economiei”, precizează ANAT.
Reprezentanții instituției subliniază faptul că turismul generează numeroase locuri de muncă, sprijină capitalul autohton investit în hoteluri, agenții de turism, sectorul de transport și servicii conexe și servește ca un instrument de promovare internațională a României.
Fără o susținere reală din partea statului, investițiile private din ultimii ani pot fi puse sub presiune în perioade de stabilitate critică.
„ANAT înțelege că anul 2026 va fi dificil din punct de vedere bugetar. De aceea, solicităm un angajament clar și pe termen mediu: un început cu cel puțin 10 milioane de euro în 2026 și o creștere graduală până la 20-30 milioane de euro anual până în 2030. Numai astfel România poate recupera diferențele față de concurenți și poate transforma turismul într-un pilon de dezvoltare economică. România are resurse, patrimoniu și o poziție geografică favorabilă, precum și statutul de țară sigură, ceea ce lipsește fiind o decizie strategică decisivă”, concluzionează ANAT.
