Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran a generat valuri de șoc pe piețele energetice globale, cele mai afectate fiind economiile din Asia și alte țări din regiune, conform unei analize publicate de CNBC.
Un oficial de rang înalt al Gardienilor Revoluției din Iran a declarat luni seara că Strâmtoarea Ormuz a fost blocată și a precizat că orice navă care va încerca să tranziteze această rută maritimă va fi atacată, conform presei de stat iraniene.
Situată între Oman și Iran, această strâmtoare reprezintă o cale esențială pentru comerțul mondial cu petrol. În 2025, prin ea au fost transportați aproximativ 13 milioane de barili zilnic, adică aproape 31% din fluxurile maritime de hidrocarburi, conform companiei de consultanță energetică Kpler.
O suspendare prelungită a traficului prin această strâmtoare ar putea conduce la o nouă escaladare a prețurilor petrolului, unii experți anticipând valori de peste 100 de dolari pe baril.
De asemenea, circa 20% din exporturile globale de gaze naturale lichefiate (GNL) din Golful Persic sunt vulnerabile, în special cele ale Qatarului, transportate prin Strâmtoarea Ormuz, conform datelor Kpler. Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de GNL, și-a oprit producția luni, după ce drone iraniene au lovit facilitățile de la Ras Laffan și Mesaieed.
„În Asia, Thailanda, India, Coreea de Sud și Filipine sunt cele mai expuse la creșterea prețurilor petrolului, din cauza dependenței lor ridicate de importuri, în timp ce Malaysia ar putea beneficia într-o oarecare măsură, fiind exportator de energie”, a remarcat grupul financiar Nomura într-o notă publicată luni.
Impactul imediat al închiderii Strâmtorii Ormuz asupra Asiei de Sud
Specialiștii consultați de CNBC avertizează că cea mai gravă perturbare ar fi resimțită în regiunea Asia de Sud, mai ales în ceea ce privește aprovizionarea cu GNL.
Pakistanul, Bangladesh-ul și India depind în mod semnificativ de GNL provenit din Golf, conform datelor Kpler. Pakistanul și Bangladesh-ul sunt extrem de vulnerabile din cauza capacităților reduse de stocare și a flexibilității scăzute în aprovizionare.
India are cea mai mare expunere combinată, atât în privința GNL, cât și a petrolului. „Peste jumătate din importurile de GNL provin din Golf, iar o parte semnificativă este indexată la Brent, astfel că orice creștere a prețului petrolului generată de închiderea Ormuzului ar duce simultan la creșterea costurilor de importuri și la influențarea prețurilor contractelor de GNL. Aceasta reprezintă un șoc dublu, fizic și financiar”, explică Go Katayama, analist la Kpler.
China: vulnerabilitate mare, dar cu măsuri de amortizare în cazul unei închideri prelungite a Strâmtorii Ormuz
Pentru China, blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o provocare majoră în securitatea energetică, însă stocurile și sursele alternative de aprovizionare oferă un tampon temporar.
Țara este principalul importator mondial de țiței și achiziționează peste 80% din petrolul iranian, conform datelor Kpler.
Aproximativ 30% din importurile de GNL provin din Qatar și Emiratele Arabe Unite, iar circa 40% din petrolul importat tranzitează Ormuz, conform estimărilor UBP.
„China are o expunere semnificativă, dar este mai adaptabilă”, afirmă Katayama.
Stocurile de GNL ale Chinei la sfârșitul lunii februarie erau de 7,6 milioane de tone, oferind astfel o acoperire pe termen scurt.
Deși China este principalul importator net de energie în regiune, nu este neapărat cea mai vulnerabilă la eventuale șocuri de aprovizionare, precizează UBP.
Japonia și Coreea de Sud
Orientul Mijlociu furnizează 75% din petrolul importat de Japonia și aproximativ 70% din cel al Coreei de Sud, conform UBP.
În privința GNL, expunerea lor față de Golful Persic este mai redusă decât în cazul Asiei de Sud. Coreea de Sud achiziționează 14% din GNL din Qatar și Emiratele Arabe Unite, iar Japonia 6%, conform estimărilor Kpler.
Chiar și fără o penurie totală, impactul asupra prețurilor poate fi semnificativ: economiile cu o dependență ridicată de importul de energie, precum Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, sunt mai susceptibile la perturbări de aprovizionare, avertizează Shier Lee Lim de la Convera.
Stocurile de rezervă ale Coreei de Sud sunt de aproximativ 3,5 milioane de tone, iar Japonia dispune de circa 4,4 milioane de tone de GNL, suficiente pentru două până la patru săptămâni de cerere constantă, conform Kpler.
Asia de Sud-Est
Impactul principal în această regiune este creșterea costurilor, mai degrabă decât o penurie imediată, afirmă specialiștii din industrie.
Katayama menționează că comercianții de GNL dependenți de piața spot s-ar confrunta cu costuri de înlocuire mult mai mari, în condițiile în care Asia concurează cu Europa pentru încărcături din Atlantic.
Analiza Nakomura indică faptul că Thailanda este extrem de vulnerabilă la creșterea prețului petrolului, având cele mai mari importuri nete din Asia, echivalentul a 4,7% din PIB, iar o majorare cu 10% a prețului petrolului poate diminua contul curent cu aproximativ 0,5 puncte procentuale din PIB-ul țării.
