Evoluția economiei românești în 2026 depinde în mod decisiv de durata și intensitatea conflictului din Orientul Mijlociu, au observat specialiștii Coface România, într-o conferință despre insolvențele din România, conform Agerpres. Potrivit acestora, în contextul unui nou șoc energetic alimentat de tensiunile din Iran, creșterea economică a României riscă să rămână sub 1%, iar presiunile inflaționiste se vor intensifica, într-o perioadă în care economia este deja vulnerabilă.
Experții Coface România prevăd o dinamică modestă a PIB-ului în 2026, similară cu evoluțiile faible din a doua jumătate a anului 2025.
„Nu mă aștept la creșteri mari ale Produsului Intern Brut în trimestrele trei și patru din 2026. În esență, estimez că vom rămâne sub 1%”, a declarat Tiberiu Chesoi, șef al Departamentului de Reclamații.
Scenarii economice: „piața de echilibrare” sau stagnare prelungită
România trebuie să trateze situația în termeni de scenarii, nu ca pe o prognoză fixă. Bugetul elaborat de Guvern, cu o creștere economică estimată la 1% și un deficit fiscal de aproximativ 6% din PIB, a fost realizat înainte de escaladarea recentă a conflictului, conform lui Bogdan Nichișoiu, Manager Regional de Informații Îmbunătățite la Coface. „Este rezonabil să anticipează că aceste ipoteze se vor modifica în lunile următoare”, a explicat el.
„Este important de menționat că această structură bugetară a fost creată înainte de weekendul trecut, iar, probabil, realitatea va suferi schimbări în următoarele 10 luni, în funcție de durata conflictului, dacă se va prelungi”, a adăugat Nichișoiu.
Nichișoiu a citat un studiu al Băncii Centrale Europene, conform căruia o creștere de 10% a prețurilor la energie generează o majorare a inflației cu 0,3 puncte procentuale direct și încă 0,2 puncte procentuale indirect, concomitent cu o scădere a PIB-ului cu aproximativ 0,1 puncte procentuale. În prezent, aceste efecte sunt depășite: prețul petrolului a crescut de la 60 la peste 80 de dolari pe baril, iar gazele naturale tranzacționate pe piața europeană TTF s-au dublat, de la 30-35 euro/MWh la aproximativ 60 euro/MWh.
„Dacă durata conflictului este de 4-6 săptămâni, este un episod similar cu ceea ce am anticipat anul trecut în iunie, la acea vreme fiind un efect temporar, cu o influență asupra balanței. Dacă, însă, conflictul se cronicizează, impactul asupra energiei va fi unul semnificativ”, a explicat Nichișoiu.
Industria reprezentă aproape 17% din PIB-ul României, iar consumul privat era deja afectat de o cerere redusă la sfârșitul anului 2025.
Inflație ridicată și presiuni asupra politicii monetare
Experții avertizează că șocul energetic afectează România într-un moment extrem de sensibil. „Suntem țara cu cea mai ridicată inflație din Europa, aproape de două cifre. Pe baza modelelor Băncii Naționale a României, estimăm sfârșitul anului cu o inflație de circa 4,3%. Este foarte puțin probabil să menținem aceste prognoze dacă conflictul se prelungește”, a spus Nichișoiu.
Înainte de escaladarea tensiunilor, prognoza Coface indicase o creștere economică de 1% pentru 2026, în concordanță cu estimările guvernamentale. În prezent, specialiștii subliniază necesitatea adoptării unui scenariu de tip multiple ipoteze, în care geopolitica devine principalul factor de risc.
Piațe financiare în instabilitate: scăderi pe burse și creștere a dobânzilor
Impactul conflictului este deja vizibil pe piețele financiare, avertizează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. „Creșterea accentuată a prețului gazelor naturale a alarmat piețele europene. Lichiditatea bursieră a scăzut iar randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut, din cauza aversiunii față de riscuri”, a explicat oficialul.
Potrivit lui Codirlașu, dacă volatilitatea continuă doar una sau două săptămâni, efectele vor fi limitate. „Dacă însă conflictul durează peste o lună, impactul va fi semnificativ: stocurile se vor epuiza, se vor scumpi iar aceste limite vor genera inflație mai ridicată și o încetinire clară a creșterii economice.”
Deja se resimt efectele. Băncile nu au participat la ultimele sesiuni de licitații, când Ministerul Finanțelor a împrumutat 994 milioane de lei, după datele furnizate de Banca Națională a României.
De asemenea, indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calculul dobânzilor pentru creditele de consum în lei variabile, a crescut miercuri la 5,94% pe an, față de 5,76% în ședința anterioară.
