România se află într-o perioadă de incertitudine energetică cauzată de tensiunile din Orientul Mijlociu, însă dependența redusă de importuri oferă un avantaj semnificativ, afirmă expertul în domeniul energetic Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, într-un dialog pentru HotNews.
Răzvan Nicolescu susține că vulnerabilitățile majore ale României nu provin din piața energetică internațională, ci „din interior”. Mai exact, acestea derivă din numiri politice, blocaje financiare, proiecte nerealiste și lipsa responsabilității unor companii față de consumatori.
În contextul creșterii prețurilor la carburanți, Nicolescu atenționează asupra faptului că există companii care nu ratează oportunitatea de a solicita majorări de tarife și doar „profită” de criza actuală pentru a-și spori câștigurile, ignorând etica în afaceri. De aceea, autoritățile de control trebuie să fie vigilente.
Guvernul trebuie să evite măsuri precum plafonările generale, care pot genera probleme mai grave pe termen lung, mai adaugă el.
Răzvan Nicolescu, expert în energie și fost ministru de resort, a mai ocupat funcția de director la OMV Petrom, a colaborat cu Deloitte Europa Centrală și a reprezentat România în domeniul energetic la Bruxelles.
„Niciodată în istorie, nu a existat o conducere atât de inconstantă”
– HotNews: Domnule Nicolescu, care sunt cele mai importante amenințări pentru România în următoarea perioadă?
– Răzvan Nicolescu: Uniunea Europeană ne-a alocat miliarde de euro pentru modernizarea sectorului energetic. Totuși, cele mai mari riscuri vin din interiorul țării.
Nu cetățenii din exterior au inițiat scheme de protecție socială a energiei neprofitabile, unde statul nu-și respectă angajamentele și nu plătește ceea ce a promis.
Nu investitorii externi au creat blocaje financiare de miliarde de euro cu fonduri din programe de modernizare nerambursate, chiar dacă liniile electrice au fost modernizate pe banii companiilor. Nu externii ne împing să ne asumăm proiecte nerealiste sau să facem numiri politice fără fundament profesional.
Din exterior, mă îngrijorează riscuri legate de atacuri fizice sau militare asupra infrastructurii energetice esențiale. Am dubii dacă sistemul energetic poate face față unui atac cibernetic masiv, în condițiile în care echipamentele importate din afara UE sunt instalate în rețea.
Experiența arată o perioadă dificilă, în care istoria nu a mai avut de-a face cu o conducere atât de instabilă. Românii cred că alții trebuie să ne apere, dar această atitudine trebuie să se schimbe rapid.
– Care sunt cele mai importante puncte forte și cele mai mari vulnerabilități ale noastre în contextul conflictului din Iran?
– Răzvan Nicolescu: Avem o dependență mai redusă de importurile de energie comparativ cu alte țări, ceea ce ne ajută în gestionarea riscurilor de securitate a aprovizionării.
Din păcate, unii operatori nu manifestă preocupare reală față de clienți, în perioade emoționale, solicitând mai mulți bani, chiar dacă uneori acest lucru poate fi justificat, alteori nu.
Unele companii nu realizează că există pentru a satisface cerere și pentru a servi clienții, aceștia fiind esențiali pentru operațiuni, și trebuie tratați cu respect.
Aici intervine responsabilitatea și sobrietatea instituțională a autorităților, fiind necesar să-și crească vigilența în situații delicate. Acestea trebuie să monitorizeze corect implementarea politicilor comerciale ale companiilor implicate.
În situații de urgență, trebuie să fim mai solidari și nu să empțim presiuni unii asupra altora. Este vorba nu doar de comportament civilizat, ci și de o viziune pe termen mediu și lung, ce influențează percepția asupra mărcilor.
– Te referi la o situație specifică?
– În general, ori de câte ori apar incidente ce determină creșteri de prețuri, relația cu clienții poate avea de suferit sau poate deveni abuzivă. Este vorba despre conduita în afaceri și respectarea principiilor corecte.
– Care sunt cele mai pesimiste scenarii?
– Persistența și intensificarea conflictelor militare, într-un context în care societatea românească devine tot mai divizată, în loc să fie mai unită.
Creșterea prețurilor la baril se reflectă după 10 zile în prețurile de la pompe
– Considerați că scumpirile recente ale carburanților sunt justificate? În cât timp se resimt aceste creșteri la pompă?
– În medie, tendința de majorare a prețului la baril devine vizibilă după aproximativ zece zile pe piața de retail. Nu am analizat încă evoluția cotelor Platts pentru motorină și benzină, sau motivele pentru aceste creșteri, fie că sunt legate de profitul companiilor, fie de justificări economice, tehnice sau comerciale. Cel mai indicat ar fi să consultăm companiile implicate, deoarece ele dispun de toate datele, iar și Consiliul Concurenței are acces la aceste informații.
„Instrumentul accizelor și taxelor poate fi utilizat eficient”
– Ce măsuri urgente trebuie să adopte Guvernul pentru a tempera majorările de prețuri?
– În primul rând, statul trebuie să asigure funcționarea corectă a pieței. În al doilea rând, există instrumente precum accizele și taxele. De asemenea, este importantă discuția despre nivelul stocurilor și prețurile la care acestea au fost stabilite.
– Cum ar trebui să acționeze autoritățile pentru a evita reacțiile de panică?
– Să comunice clar și responsabil, după o analiză temeinică, transparentă cu populația. Este esențial ca cetățenii să înțeleagă pașii urmați și contextul actual. Încrederea și dialogul cu populația sunt vitale în perioade de criză.
– Riscul unei penurii de carburant pe piața europeană este semnificativ?
– Riscul există, dar consider că este redus, mai ales în cazul nostru, având în vedere dependența scăzută de importuri.
Creșterea prețurilor energiei afectează competitivitatea economică
– Care sunt consecințele asupra economie și nivelului de trai?
– Creșterea costurilor energiei și a devizelor de schimb cauzează inflație, ceea ce duce la creșteri de prețuri la pompă și, implicit, la scăderea competitivității și deteriorarea nivelului de trai al populației.
– Iar efectele prețurilor la gaze?
– În România, prețurile la gaze naturale vor intra într-un trend de descreștere anul următor, dat fiind faptul că producția internă va depăși consumul, iar temperaturile moderat ridicate reduc cererea de energie.
– Ce măsuri ar trebui evitate de Guvern?
– Evitarea plafonărilor inutile, care pot duce la probleme economice și de piață. S-au pierdut deja resurse importante în trecut din cauza unor astfel de măsuri iresponsabile în energia electrică.
– Ce inițiative ar trebui să promoveze Europa?
– Dezvoltarea interconexiunilor și crearea unui cadru de reglementare unificat. O piață energetică reglementată de multiple autorități, cu reguli diferite, complică stabilirea prețurilor și creează distorsiuni. În plus, autoritatea de reglementare națională trebuie să devină mai eficientă și competitivă din punct de vedere salarial.
– Cum va arăta piața de energie în acest an?
– Abordarea mea este prudent optimistă, fiind de părere că 2026 poate fi superior anului 2025.
