Ministrul a evidențiat că acesta a fost primul zbor organizat de România prin mecanismul european și că procesul de repatriere a fost gratuit, atât pentru cetățenii români, cât și pentru ceilalți europeni aflați în regiune. În același timp, România a participat și la evacuarea unor cetățeni români vulnerabili sau cu probleme medicale în colaborare cu alte state europene.
Potrivit șefei diplomației române, odată cu această operațiune aeriană, numărul total al românilor repatriați din Orientul Mijlociu a depășit pragul de 1.000 de persoane.
Ministrul a mulțumit echipei de criză a Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice din statele afectate de bombardamente, operatorilor aerieni care au continuat să desfășoare zboruri în regiune, precum și agenților de turism care au organizat curse charter pentru repatriere din fonduri private.
Șefa diplomației a avertizat că există în continuare cetățeni români, inclusiv minori, care așteaptă să revină în siguranță în țară, iar autoritățile depun eforturi pentru evacuarea acestora. În zonele unde situația de securitate permite, au fost activate planuri de transfer terestru către țări cu spațiu aerian deschis, urmate de repatrieri asistate.
Ministrul a anunțat că este pregătit și un nou zbor de evacuare destinat în special cazurilor vulnerabile sau aflate în situații de risc, în colaborare cu partenerii europeni și cu sprijinul autorităților din statele afectate.
Totodată, oficialul a făcut apel la românii aflați în regiune să utilizeze, atunci când este posibil, zborurile comerciale și să nu aștepte cursele speciale de evacuare.
„Zborurile de evacuare sunt excepții și pot acoperi doar o mică parte din totalul cazurilor din respectivul spațiu”, a explicat ministrul.
Repatrierea se realizează, în principal, prin planuri individuale și rute comerciale, cu sprijin consular, iar doar un număr limitat de persoane pot fi incluse în zborurile speciale, în funcție de capacitatea aeronavelor și de cazurile semnalate oficial.
Ministrul a oferit clarificări referitoare la informațiile publicate despre modul de alocare a locurilor în avionul Muscat–Otopeni, explicând că aeronava a fost ocupată integral pe locurile rezervate României și a calificat drept false informațiile conform cărora acestea nu ar fi fost folosite la capacitate.
De asemenea, ministrul a menționat că românii incluși în procesul de repatriere s-au înregistrat în bazele de date furnizate de Ministerul Afacerilor Externe încă de la începutul crizei sau au trimis solicitări oficiale către consulate.
În acest context, oficialul a precizat că în aceste baze de date nu a fost identificată nicio cerere de asistență pentru cazul unei minore neînsoțite și nu au fost raportate notificări privind prezența acesteia în zonă.
Ministrul a respins și informațiile conform cărora o minoră ar fi fost coborâtă dintr-un autobuz sau avion în timpul operațiunilor de evacuare.
„Nu avem rapoarte care să indice, niciunde în lume, că o minoră ar fi fost dată jos din transferurile sau zborurile organizate de noi sau asistate de echipele consulare”, a afirmat aceasta.
Potrivit șefei diplomației, consulul de teren a menționat ulterior cazul unei minore neînsoțite, iar răspunsul său a fost ca orice modificare a listei de pasageri să respecte regulile și criteriile de vulnerabilitate, astfel încât toate cazurile similare să beneficieze de același tratament.
Ministrul a precizat că zborul de evacuare nu a suferit modificări față de confirmațiile oficiale ale consulatului, iar minoră a avut la dispoziție, încă de joi, opțiuni sigure de repatriere.
Oficialul a subliniat prioritatea autorităților române de a sprijini cetățenii aflați în situații de risc, prin creșterea numărului de zboruri comerciale disponibile, prioritizarea cazurilor vulnerabile și asigurarea unui acces transparent la informații prin canalele oficiale.
