Petrolul a atins cea mai ridicată cotație din istorie pe data de 11 iulie 2008, în contextul unor confruntări între Iran, SUA și Israel. La acea vreme, conflictul nu s-a extins în regiune, precum se întâmplă în prezent.
În anul 2008, Statele Unite și Israel suspectau că Iranul dezvoltă arme nucleare, în timp ce Iranul susținea că programul său nuclear este destinat exclusiv energiei civile. Unele declarații oficiale israeliene indicau că un atac ar putea deveni „inevitabil” dacă Iranul continua să-și extindă programul nuclear, conform ziarului The Guardian.
La sfârșitul lunii iunie 2008, Al Jazeera relata că Israelul a efectuat exerciții aeriene ample pentru simularea unui atac asupra facilităților nucleare iraniene. Iranul a răspuns prin teste de rachete, afirmând că pot lovi orice țintă oriunde și oricând.
În același timp, Iranul a avertizat că va închide Strâmtoarea Ormuz în cazul unui atac, ceea ce a generat temeri pe piețele energetice.
147 de dolari pe baril de petrol
Aceste evenimente au generat teama de război în Orientul Mijlociu, cauzând creșterea rapidă a prețului petrolului și atingerea recordului de 147 dolari pe baril în iulie 2008.
După această valoare maximă, prețul petrolului a scăzut brusc din cauza prăbușirii cererii globale generate de criza financiară internațională.
În prezent, după 18 ani, regiunea Orientului Mijlociu se află în stare de conflict. Statele Unite și Israel au efectuat atacuri asupra Iranului, care răspunde în mai multe țări din zonă.
Analiza companiei de consultanță Coface indică riscul ca prețul petrolului să depășească din nou maximele din 2008.
“Este posibil să depășim problema prețurilor la energie”
“Un conflict de scurtă durată – cel mai probabil în prezent – ar putea avea un impact limitat. Însă, dacă conflictul persistă, efectele macroeconomice pot fi semnificative și ar putea depăși fluctuațiile prețurilor la energie”, afirmă Ruben Nizard, directorul departamentului de cercetare sectorială al Coface.
Cel mai mare pericol îl reprezintă Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial și aproape 30% din transporturile maritime de țiței. Disrupțiile existente deja determină creșterea prețurilor.
Capacitatea de a ocoli această strâmtoare este limitată și insuficientă pentru a compensa un șoc major.
Astfel, conform analizei, întreruperile prelungite sau recurente pot duce prețul petrolului Brent în pragul a trei cifre, depășind maximul din februarie 2022 (122 dolari/baril) sau chiar recordul din 2008 (147 dolari/baril).
Efectele conflictului din Orient asupra României
Chiar înainte de escaladarea recentă a conflictului, Banca Națională a României a ajustat prognoza de inflație pentru acest an de la 3,7% la 3,9%, menționează analiza Coface, evidențiind scumpirea bruscă a gazelor naturale.
Prețurile au crescut de două ori față de începutul anului pe piețele europene, accentuând riscurile pentru creșterea prețurilor.
Adaosă, analiza precizează că “persistența presiunilor inflaționiste restrânge spațiul pentru relaxarea politicii monetare și limitează reducerea dobânzilor”. În această situație, randamentele obligațiunilor pe termen lung pot crește, atingând recent nivelul de 6,75% pentru titlurile de 10 ani.
Ce înseamnă acest lucru? Costurile de finanțare ale statului român cresc odată cu împrumuturile de pe piețe, influențând negativ costul capitalului pentru sectorul privat, conform sursei.
“Conflictul din Orientul Mijlociu are efecte contagioase asupra economiei României, în principal prin vulnerabilitatea sectorului energetic. Impactul macroeconomic și sectorial afectează stabilitatea prețurilor, ratele dobanților, creșterea economică și securitatea aprovizionării”, afirmă Bogdan Nichișoiu, manager regional la Coface.
Estimarea creșterii economice a României, sub întrebarea
Potrivit acestuia, mediul economic tensionat afectează două componente esențiale:
- Consumul se reduce, deoarece aversiunea față de risc și prețurile ridicate ale energiei afectează încrederea consumatorilor și puterea de cumpărare a gospodăriilor.
- Sectorul industrial este sever impactat de creșterea costurilor materiilor prime energetice, existând riscul unei scăderi bruște a producției în cazul întreruperii fluxurilor de aprovizionare.
Afectarea consumului și a industriei, precum și menținerea dobânzilor ridicate acționează ca factori inhibitori pentru creșteri economice pe termen mediu. Economia României a intrat deja într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, iar prognoza de creștere de 1% pentru anul 2026 este deja pusă sub semnul întrebării, relevă experții Coface.
