Starea economiei din România intră într-o etapă mai dificilă, caracterizată prin inflație ridicată și creșteri economice modeste, avertizează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Conform acestuia, conflictul geopolitic din regiune va influența previziunile economice în două moduri: prin amplificarea inflației și prin reducerea consumului.
„Estimăm o inflație de 6–7%. Creșterea prețurilor la combustibili și gaz se va transmite parțial în costurile energiei electrice și va genera efecte secundare în economie”, a explicat Codirlașu pentru Agerpres.
În același timp, salariile vor fi incapabile să țină pasul cu inflația și în acest an, ceea ce va continua să erodeze puterea de cumpărare a populației. Această dinamică ar putea duce la reducerea consumului – principalul motor al economiei din ultimii ani.
În aceste condiții, CFA România prognozează o creștere economică de doar 0,5% în 2026, ceea ce reprezintă o estimare sub scenariul oficial al Guvernului.
Paradoxal, bugetul de stat ar putea avea beneficii din conflictul din Orientul Mijlociu, afirmă economistul-șef al Confederației Concordia, Iulian Lolea. „Companiile de energie deținute de stat vor încasă dividende mai mari, iar accizele, calculate procentual, vor aduce venituri suplimentare. În schimb, cei mai afectați sunt transportatorii, industria chimică și sectorul HoReCa”, susține el.
„De acum, având creșteri ale veniturilor la buget datorate majorărilor fiscale, nu ar trebui să se majoreze și cheltuielile. Dacă dispunem de spațiu fiscal, acesta ar trebui utilizat pentru reducerea taxelor”, adaugă Codirlașu.
De asemenea, el atrage atenția asupra nivelului ridicat al cheltuielilor excesive, atât în administrația centrală, cât și în cea locală, precum și asupra faptului că reformele promise de autorități nu au fost încă implementate.
Proiectul de buget pentru 2026, publicat de Ministerul Finanțelor, prevede un deficit de 6,2% din PIB (127,7 miliarde lei), cu o reducere estimată la 5,1% din PIB în 2027. Guvernul prognozează pentru anul viitor o creștere economică de aproximativ 1%, cu un PIB de 2.045 miliarde lei.
Recuperarea prețului petrolului readuce în atenție criza energetică din 2022
Pentru majoritatea persoanelor, reacția inițială este de a privi spre pompa de benzină. Însă petrolul reprezintă mult mai mult decât combustibilul pentru autovehicule: este un ingredient invizibil esențial al economiei moderne, iar majorarea prețurilor sale afectează treptat aproape toate sectoarele.
De obicei, această propagare urmează o traiectorie previzibilă.
Primul efect se resimte în sectorul combustibililor și al transporturilor
Preturile benzinei și motorinei sunt cele mai rapide în a răspunde la fluctuațiile pieței internaționale. În câteva săptămâni, scumpirea petrolului se reflectă în costurile navetei zilnice, în transportul de mărfuri și, uneori, chiar și în tarifele de transport public.
Următoarea etapă este sectorul logistic
Pentru companiile de transport, combustibilul reprezintă unul dintre cele mai importante costuri. Creșterea acestuia determină majorări ale tarifelor de transport, iar aceste costuri suplimentare se transferă treptat în prețul final al produselor – de la alimente la coletele livrate de magazine online.
Ultima fază se observă în supermarketuri
Legătura dintre petrol și alimentație poate părea indirectă, însă este foarte puternică. Combustibilul este vital pentru transportul materiei prime agricole, pentru utilajele din agricultură și pentru procesele de fabricație și ambalare. Prin urmare, creșterile de preț ale energiei ajung, de obicei, în costurile alimentelor cu câteva luni întârziere.
În plus, efectele se resimt și în industria materialelor și a ambalajelor. Petrolul este baza pentru o mare parte din materialele plastice. De la ambalaje la obiecte de uz zilnic, costurile de producție cresc odată cu scumpirea petrolului, iar aceste costuri se transmit în lanț către consumatori.
În economie, criza energetică rareori rămâne izolată. De cele mai multe ori, se infiltrează în sistemul general, iar creșterea prețurilor petrolului afectează, inevitabil, rafinăriile, lanțurile de aprovizionare și portofelele consumatorilor.
