În anul 2025, aproape 28,5 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din România, înregistrând o creștere de circa 10% față de anul anterior, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
Cele 17 aeroporturi din țară sunt toate clasificată ca internaționale, însă piața aeriană rămâne extrem de concentrată. Aeroportul Henri Coandă din București a gestionat direct peste 17 milioane de pasageri, reprezentând aproximativ 60% din totalul național.
Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca s-a plasat pe poziția secundă, cu un flux de 3,5 milioane de pasageri, urmat de Aeroportul Internațional Iași cu 2,2 milioane de pasageri. În ciuda discursurilor despre dezvoltarea regională, rețeaua aeriană a României rămâne concentrată în Capitală și în câteva orașe secundare.
Traficul internațional reprezintă cea mai mare proporție a volumului de pasageri, fiind de 93% în 2025, în timp ce cursele interne acoperă doar 7% din total.
Destinațiile preferate ale românilor
Italia a condus atât ca origine, cât și ca destinație, cu aproximativ 2,57 milioane de pasageri sosiți și plecați din aeroporturile italiene. Regatul Unit a avut 1,82 milioane de pasageri, Germania 1,62 milioane, iar Spania 1,19 milioane. Aceste patru țări au reprezentat peste jumătate din totalul mișcărilor internaționale de pasageri.
La nivel de aeroport, Londra Luton a condus clasamentul, cu peste 1,1 milioane de pasageri sosiți și aproape aceeași cifră plecați. Milano Bergamo s-a clasat pe poziția secundă cu 606.022 de pasageri, urmat de München, Bruxelles-Charleroi și Istanbul Internațional. Trei dintre aceste aeroporturi sunt hub-uri ale companiilor low-cost.
Transportul de mărfuri: o creștere mai discretă
Deși numărul pasagerilor a continuat să crească, traficul de marfă aeriană a înregistrat și el un progres considerabil. Volumul total, inclusiv poșta, a atins 57.280 de tone în 2025, în creștere cu 10,5% față de 2024, când s-a situat la 51.853 de tone. Încărcăturile descărcate au crescut cu 18,9%, ajungând la 36.471 de tone, în timp ce volumele încărcate au scăzut ușor, la 20.809 tone.
Aeroportul Henri Coandă din București a fost lider și în domeniul mărfurilor, gestionând 43.915 tone, echivalentul a 76,7% din totalul național. Aeroporturile din Cluj-Napoca și Timișoara au administrat cea mai mare parte a încărcărilor interne, iar pe segmentul de logistică internă, Cluj-Napoca a dus cu 47,7% din volumul total, fiind urmat de Timișoara cu 32,6% și București cu 19,7%, evidențiind o rețea internă mai predominant pe sol decât aer.
Final de an cu rezultate solide
Ultimul trimestru al anului 2025 a înregistrat un trafic de 7,03 milioane de pasageri, în creștere cu 13,6% față de aceeași perioadă din 2024, reprezentând cel mai dinamic ritm trimestrial de creștere. Aeroportul Henri Coandă a procesat în aceste luni 4,1 milioane de pasageri.
Migrațiile aeriene comerciale au totalizat 217.517 zboruri în anul 2025, în creștere cu 10,5% față de 2024, când s-au înregistrat 196.800, în timp ce mișcările aeriene necomerciale au scăzut cu 14,4%, la 29.450 de zboruri.
Concentrare geografică și provocări
Figura centrală a aviației românești evidențiază o concentrare semnificativă pe anumite zone, Bucureștiul, Cluj-Napoca și Iași fiind principalele puncte de trafic. Aeroporturile mai mici, precum Sibiu, Suceava, Timișoara și Craiova, au înregistrat volume mai modeste de pasageri și cargo. Rețeaua internă rămâne redusă, fiind utilizată pentru circa 2 milioane de pasageri, adică 7% din totalul traficului aerian din 2025.
Informații furnizate de Institutul Național de Statistică privind transportul aeroportuar de pasageri și mărfuri în anul 2025, ediția februarie 2026. Datele includ traficul comercial de pe aeroporturile din România și exclude pasagerii în tranzit direct.
