Economia României în 2026 traversează un moment sensibil: după doi ani de creștere moderată, inflație în creștere și dezechilibre macroeconomice persistente, vechiul model economic — bazat pe consum și deficit — își demonstrează limitele, conform analizei realizate miercuri de economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu.
El compară economia României cu o locuință aflată în proces de renovare plănuită pentru un interval de timp îndelungat. „Structura este relativ solidă, însă două recesiuni tehnice, o inflație aproape de două cifre și un deficit neadresat de ani de zile au evidențiat fisuri care remedierile superficiale nu le mai pot mască”, explică Dascălu.
Constructorii sunt, în cele din urmă, în teren – investițiile sunt mobilizate prin fonduri europene, iar banca centrală evită cu înțelepciune reluarea activităților de renovare până când acoperișul nu este consolidat. „Coaliția — deține actul de proprietate — evaluează că oprirea lucrărilor în mijlocul proiectului ar diminua valoarea proprietății. Planul de renovare pare credibil pe hârtie, dar rămâne întrebarea dacă bugetul rămâne așa cum e, dacă antreprenorii își îndeplinesc sarcinile și dacă proprietarii vor rezista tentației de a se muta înainte ca tencuiala să se usuce”, notează Ciprian Dascălu.
Doi ani de creșteri sub potențial
Datele pentru 2025 confirmă fragilitatea actualei faze economice. Economia României a avansat cu doar 0,7%, pentru al doilea an consecutiv cu creștere sub potențialul economic.
Mai mult, trimestrul al patrulea din anul precedent a înregistrat o contracție economică comparativ cu trimestrul anterior, indicând faptul că România a intrat în a doua recesiune tehnică consecutivă.
În mod paradoxal, această evoluție s-a petrecut în ciuda unor deficite bugetare considerate alarmante de către unele state din Uniunea Europeană.
Pentru economistul BCR, mesajul este clar: motorul consumului, care a impulsionat creșterea economică în ultimii ani, și-a pierdut din forță.
Inflația înaltă, dobânzile ridicate și ajustările fiscale limitează capacitatea gospodăriilor de a susține ritmul de cheltuieli din trecut.
2026: un an de tranziție
Estimările BCR indică o creștere a economiei României de aproximativ 1% în 2026 — o revenire modestă, insuficientă pentru a recupera decalajele de viteză din anii anteriori.
Investițiile trebuie să devină noul motor al creșterii economice.
Intrarea în ultima etapă a Planului Național de Redresare și Reziliență ar putea genera un flux important de fonduri europene, iar guvernul depune eforturi pentru a accelera absorția acestor resurse.
Dacă aceste demersuri vor avea succes, investițiile publice și private ar putea reprezenta pilonii principali ai dinamismului economic.
Această tranziție este, în esență, o etapă obligatorie. Economiile dependente exclusiv de consum însoțesc, inevitabil, limitări ale balanței comerciale și ale finanțării externe — situație valabilă și pentru România.
Consumul, în continuare redus
Pe termen scurt, aportul consumului la creștere va rămâne probabil modest.
Dobânzile ridicate și presiunile asupra veniturilor reale vor continua să limiteze apetitul pentru cheltuieli al populației. Astfel, BCR estimează că redresarea consumului se va produce cel mai devreme în a doua jumătate a anului 2026, iar chiar și atunci, evoluția va fi probabil moderată.
Această tendință se reflectă deja în indicatorii economici: contribuția consumului la creștere economice scade, în timp ce investițiile încep să aibă un rol mai semnificativ.
Provocarea competitivității
Una dintre cele mai grave vulnerabilități ale economiei românești rămâne deficitul comercial ridicat.
România importă mai mult decât produce în numeroase sectoare, iar lipsa de competitivitate industrială continuă să apese asupra balanței externe.
Deși fondurile europene contribuie la acoperirea acestor dezechilibre, problema competitivității rămâne una de referință pentru provocările de mediu și pe termen mediu.
Riscuri geopolitice care complică situația
În același timp, mediul internațional devine tot mai imprevizibil.
Escaladarea tensiunilor geopolitice sau o creștere prelungită a prețurilor la energie pot afecta direct economia României.
Un astfel de scenariu ar crea dificultăți semnificative pentru factorii de decizie: creștere economică fragilă și inflație ridicată — o situație apropiată de stagflație.
Într-un astfel de mediu, spațiul pentru ajustări ale politicilor macroeconomic penetrează limitat.
Realitatea: poate România să modifice modelul de creștere?
În ultimii 15 ani, economia României a înregistrat o creștere accelerată, alimentată în mare parte de consum, credit și deficite fiscale în creștere.
Această dinamică începe să se schimbe.
Investițiile, fondurile europene și competitivitatea economică devin elemente centrale pentru o creștere durabilă.
Întrebarea nu mai este dacă această schimbare este necesară — ci dacă România poate realiza această tranziție destul de rapid pentru a evita o perioadă de creștere economică slabă și prelungită.
