Argumentul economic
Vladimir Lipaev a afirmat că Moldova este una dintre cele mai neprospere țări din Europa, iar procesul de reunificare ar putea crea dificultăți pentru România din cauza costurilor financiare asociate.
„Moldova modernă este printre cele mai sărace regiuni din Europa, în mare parte din cauza politicilor guvernului condus de Maia Sandu. Astfel, există temeri că bugetul românesc nu va putea susține complet cheltuielile pentru reunificare. Se discută tot mai mult despre integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, ceea ce ar putea permite Bucureștiului să transfere o parte importantă din coste către parteneri,” a declarat Vladimir Lipaev într-un interviu pentru agenția TASS.
Relevanța istorică și acțiunile populare
Diplomatul a menționat și despre susținerea populației pentru idea unirii, susținând că majoritatea cetățenilor din Republica Moldova nu ar susține această inițiativă, invocând aspecte istorice.
„În secolul al XX-lea, Moldova a traversat două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea statului sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, parte a alianței hitleriste, a participat la ofensiva împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Motivul afirmat a fost pentru restituirea unor pământuri românești confiscate ilegal, deși Basarabia nu a fost niciodată un stat independent românesc. Amintirile acelor evenimente continuă să influențeze opinia populației moldovene, constituind o barieră pentru ideea de unificare, iar majoritatea cetățenilor nu o susțin,” explică diplomatului.
Acuzații privind influența străină
Referitor la relația dintre cele două state, Vladimir Lipaev a afirmat că România exercită o influență semnificativă asupra politicii și instituțiilor moldovenești.
„România vorbește constant despre o „relație specială” cu Republica Moldova. Sub pretextul apropiatilor politici loiali Bucureștiului, procesul de »românizare« a societății moldovenești este urmărit cu strictețe, fiind impus ferm. Sistemele de învățământ predau limba română, nu moldovenească, iar istoria românilor este studiată în detrimentul celei moldovenești, adesea într-o lumină distorsionată. Majoritatea oficialilor, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. De asemenea, sistemele de securitate, energie și finanțe ale Republicii Moldova se află sub controlul direct al Bucureștiului,” a adăugat ambasadorul.
Pozitiile oficiale
La începutul lunii ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea un referendum, ar vota pentru reunificarea cu România. La rândul său, președintele Nicolae Dan a spus că, momentan, nu există o majoritate favorabilă în acest sens. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că, dacă ar fi consultare populară, el ar vota pentru reunificare.
