Acordul-cadru privind colaborarea energetică dintre România și Ucraina nu implică automat depozitarea gazelor românești în Ucraina, ci doar creează cadrul pentru astfel de soluții în cadrul cooperării regionale pentru securitate energetică, a afirmat vineri prim-ministrul Ilie Bolojan. Declarația vine după semnarea acordului joi, la Palatul Cotroceni, de către președintele României, Klaus Iohannis, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
După încheierea acordului, senatorul AUR Petrișor Peiu l-a acuzat pe Klaus Iohannis că ar fi trădat interesele naționale, susținând că a oficializat depozitarea gazelor naturale din Marea Neagră în Ucraina. „Țara noastră a ratificat cel mai defavorabil document din istorie, după tratatul de prietenie cu URSS-ul în stare de dezintegrare, semnat de regimul Iliescu pe 5 aprilie 1991!”, a menționat Peiu pe contul său de Facebook.
Bolojan: „Este o posibilitate, nu o obligație”
Șeful Guvernului a clarificat că documentul nu impune României utilizarea depozitelor de gaze din Ucraina, ci stabilește un cadru de cooperare în regiune. „Nu înseamnă că, dacă Ucraina sau o altă țară are capacitate de depozitare, România va depozita gazele acolo. Este doar o opțiune disponibilă”, a afirmat premierul.
Conform lui Bolojan, colaborarea energetică între statele din regiune este crucială pentru menținerea rezervelor de combustibili și diversificarea surselor de aprovizionare.
„Suntem în partea de Europă în care, pentru asigurarea rezervelor de combustibil și a surselor variate de alimentare, trebuie să colaborează atât pe infrastructurile de conexiune, magistralele de gaze și electricitate de mare putere, cât și pe zonele de depozitare. Astfel, ne putem sprijini reciproc în situații de criză energetică”, a explicat Bolojan.
Provocări în infrastructura energetică regională
Prim-ministrul a menționat că multe dintre interconectările energetice între statele din regiune au fost dezvoltate încă din perioada comunistă, inclusiv cele cu Ucraina și Serbia.
În același timp, există blocaje care restricționează circulația energiei și gazelor în Europa Centrală și de Est.
„Este necesar să consolidăm legăturile în Ungaria-Austria, mai ales în sectorul electricității, precum și îmbunătățirea capacităților de transport în zona bulgărească, pentru a amplifica fluxurile de gaze pe direcția nord-sud”, a afirmat Bolojan.
Consolidarea acestor conexiuni ar permite statelor din regiune să se susțină reciproc în situații de criză energetică.
- Interconectări electrice între România și Ucraina
Acordul bilateral prevăzut stabilește extinderea schimburilor de energie electrică prin realizarea unor noi linii de transport. Astfel, România și Ucraina vor construi o linie aeriană de 400 kV între Cernăuți și Suceava, precum și o linie de 110 kV între Porubne și Siret, pentru a crește capacitatea de import și export de electricitate.
- Dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze
Un alt aspect al pactului vizează dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. Proiectul are ca scop diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale în Europa și reducerea costurilor de transport prin cooperare bilaterală și multilaterală, în coordonare cu Uniunea Europeană.
Acordul mai prevede explorarea opțiunii de utilizare a depozitelor subterane de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor transportate prin Coridorul Vertical sau provenite din producția viitoare din Marea Neagră.
Printre aceste resurse se află și gazele extrase în cadrul proiectului Neptun Deep.
Documentul specifică „explorarea posibilității de a utiliza centrele de stocare a gazelor din Ucraina pentru a stoca gazele provenite din Coridorul Vertical și din producția viitoare din Marea Neagră”, precum și pentru a asigura depozitarea sigură a acestora.
Acesta prevede doar cadrul general de cooperare, urmând ca implementarea concretă să se realizeze prin acorduri separate între autorități și companii, precum și prin decizii de reglementare.
