Ucraina deține unele dintre cele mai mari capacități de stocare a gazelor din Europa, a declarat Ministerul Energiei, răspuns la întrebarea HotNews privind motivul pentru care se analizează soluția depozitării gazelor în Ucraina, în locul dezvoltării unor noi capacități suplimentare în România. În ceea ce privește posibilele exporturi de gaze din Marea Neagră către Ucraina, Ministerul Energiei a precizat că acestea vor fi comercializate la prețul de piață.
Aspectele legate de volume sunt în curs de analiză, după ce președintele României, Klaus Iohannis, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat, săptămâna trecută, un acord cadru pentru cooperare energetică între cele două țări.
Acordul propune posibilitatea de a folosi depozitele subterane de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor transportate prin Coridorul Vertical sau provenite din producția viitoare din Marea Neagră.
Prin acordul semnat la București, România și Ucraina se angajează să exploreze utilizarea infrastructurii subterane de stocare a gazelor din Ucraina pentru depozitarea gazelor din Coridorul Vertical de Gaze, precum și a gazelor din producția viitoare din Zăcământul Neptun Deep, pentru a asigura atât necesarul de gaze al Ucrainei, cât și depozitarea sigură a acestora.
Documentul a generat critici din partea partidului AUR, mai ales în privința ideii de stocare a gazelor în Ucraina. Senatorul AUR, Petrișor Peiu, a acuzat oficialii români de trădare, amintind că România a încheiat cel mai rușinos document din istorie, comparabil cu tratatul de prietenie cu URSS-ul fost, din 1991. Peiu a afirmat pe Facebook că acordul semnat prevede depozitarea gazelor din Marea Neagră în Ucraina pentru a satisface necesitățile Ucrainei și pentru depozitarea în siguranță a producției din Zăcământul Neptun Deep.
România va produce mai mult gaz decât va putea consuma
Capacitatea de stocare a gazelor în România este de aproximativ 3 miliarde metri cubi, adică circa 30% din consumul anual național. În comparație, capacitatea totală de stocare din Ucraina depășește 30 miliarde metri cubi, reprezentând o treime din capacitatea de stocare a întregii Uniuni Europene, conform datelor European Gas Hub.
Operatorul ucrainean, Ukrtransgaz, a fost certificat ca operator european de stocare, ceea ce îi permite să dețină rezerve strategice de gaze pentru statele membre ale UE.
De la începutul anului 2027, odată cu exploatarea gazelor din Zăcământul Neptun Deep, producția națională va crește treptat și va depăși consumul intern.
România produce peste 9 miliarde metri cubi de gaze anual, iar în unele ani consumul rămâne sub 10 miliarde metri cubi. Producția de gaze va crește cu cel puțin 75% începând din 2027, fiind greu absorbită de piața internă, potrivit Reuters.
Senatorul Petrișor Peiu susține că, în loc să se exporte gaze din Marea Neagră, ar fi fost mai potrivit să se redeschidă și să se dezvolte industria chimică națională.
„Azomureș, care producea jumătate din importurile țări în mod normal, stă închis de câțiva ani din cauza prețului mare al gazelor, iar guvernul intenționează să vândă gazul extras suplimentar în Ucraina”, a afirmat Peiu.
Reamintim că Romgaz negociază cu Azomureș pentru o posibilă achiziție a platformei industriale.
Rezervele de gaze din Marea Neagră sunt estimate la circa 100 miliarde metri cubi.
Modul în care va fi decisa depozitarea gazelor în Ucraina
Într-un răspuns transmis HotNews, Ministerul Energiei precizează că „documentul are un caracter strategic și stabilește cadrul pentru explorarea unor opțiuni de cooperare, urmând ca eventuale proiecte concrete să fie analizate și dezvoltate ulterior de către instituțiile și companiile competente”.
Nu au fost încă definite volume de gaze provenite din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră care ar putea fi stocate în depozitele ucrainene, iar cadrul de cooperare vizează doar analiza potențialelor posibilități, susține Ministerul Energiei.
„Analiza utilizării depozitelor subterane din Ucraina are în vedere capacitatea lor de a oferi flexibilitate pieței regionale de gaze, fiind unele dintre cele mai mari din Europa”, a adăugat ministerul.
Deciziile legate de utilizarea infrastructurii de stocare vor fi luate în funcție de criterii economice, tehnologice și de securitate energetică.
Eventualele acorduri comerciale pentru utilizarea depozitelor de gaze vor fi negociate direct între operatorii și companiile implicate, conform reglementărilor naționale și europene.
Exporturile de gaze din Marea Neagră vor fi realizate în condiții de piață
Întrebat despre volumele de gaze ce pot fi exportate în Ucraina, Ministerul Energiei a menționat că „nu există o decizie privind volumele de gaze care vor fi exportate către Ucraina pentru consum, ci doar perspective de analiză”.
Gazele din proiectul Neptun Deep „vor fi comercializate în condiții de piață, iar eventualele livrări către statele vecine depind de cererea regională, infrastructura de transport disponibilă și contractele semnate de producători”.
Ministerul Energiei a subliniat că momentan nu există contracte publice sau acorduri definitive privind utilizarea gazelor din Marea Neagră pentru consumul din Ucraina.
Acordul mai include dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze, care conectează Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, asigurând transportul bidirecțional al gazelor între aceste țări.
Pentru România, acest proiect înseamnă acces la gaze din Marea Caspică, Azerbaidjan, venituri din terminalele de GNL din Grecia și Turcia, utilizarea gazelor din Marea Neagră, precum și creșterea capacității de transport de la 5,3 miliarde metri cubi pe an la peste 9 miliarde metri cubi.
Legat de acordul cu Ucraina, premierul Ilie Bolojan a afirmat că acesta nu presupune depozitarea automat a gazelor românești în Ucraina, ci doar creează posibilitatea unor astfel de soluții în cadrul cooperării regionale pentru securitate energetică.
