Imaginile din Strâmtoarea Hormuz evidențiază în mod clar impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra transportului maritim mondial și a lanțului energetic.
Potrivit datelor de la platforma de transport naval Kpler, doar 99 de nave au traversat strâmtoarea de la începutul lunii martie, față de media zilnică de aproximativ 138 de nave înainte de incidentul de coliziune.
Reducerea fluxului ajunge la 95%, transformând unul dintre cele mai aglomerate coridoare energetice ale planetei într-o zonă aproape inactivă pentru transportul internațional de mărfuri. În prezent, din zeci de petroliere și nave de marfă care treceau zilnic, mai navighează doar între 5 și 6 nave pe zi.
Chiar dacă activitatea a scăzut semnificativ, o parte din fluxurile comerciale continuă, însă, în condiții stricte și adesea restrictive.
Datele furnizate către BBC de către Kpler arată că aproximativ o treime dintre navele care reușesc să traverseze au legături directe sau indirecte cu Iranul. Aceasta include ambarcațiuni cu pavilion iranian, precum și nave supuse sancțiunilor din cauza legăturilor cu petrolul iranian.
De asemenea, sunt înregistrate tranzite ale navelor cu conexiuni la China, fie prin proprietate, fie prin echipaje, precum și ale celor destinate spre India.
Alte nave fără legături directe cu Iranul aleg să se apropie de porturile iraniene înainte de a încerca traversarea, inclusiv unele cu interese grecești – semn că acestea solicită garanții informale de trecere în siguranță.
Traversări condiționate și rute alternative periculoase
Strâmtoarea Hormuz nu mai este traversată pe ruta maritimă internațională obișnuită. În schimb, numeroase nave urmează rute foarte apropiate de litoralul iranian, sugerând colaborări tacite cu autoritățile de la Teheran.
Asta înseamnă că navele intră în apele teritoriale ale Iranului și operează conform reglementărilor impuse de guvernul de la Teheran, pentru a reduce riscul de atacuri. Această schimbare reflectă gradul de control exercitat de Iran asupra trecerii, fără a fi instituit oficială o blocadă.
Amenințările sunt multiple și în continuă evoluție. De la începutul conflictului, au fost înregistrate atacuri asupra cel puțin 20 de nave comerciale din zona extinsă, utilizând drone, rachete, bărci rapide și eventual mine maritime.
Conform geografiei, strâmtoarea devine un pasaj periculos: este o zonă îngustă și puțin adâncă, înconjurată de coaste muntoase, care facilitează atacurile surpriză și limitează timpul de reacție al navelor.
Realitatea actuală indică faptul că, deși oficial nu a fost închisă, Strâmtoarea Hormuz funcționează acum sub un regim de incertitudine, frică și control sporadic. Acest context perturabă fluxurile energetice și comerciale globale.