Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, afirmă că blocarea dezbaterii bugetului pentru un miliard de lei nu se află în mod normal în regulă, având în vedere impactul războiului din Orientul Mijlociu și suferința populației.
”Uitați-vă și la disputa aceasta referitoare la buget. Pentru o sumă de un miliard de lei s-a blocat întregul buget al României. Pentru un miliard de lei! Nu intenționez să jignesc, dar în timp ce avem războaie, suferințe și impacturi ale conflictelor din Orientul Mijlociu, ne demonstrăm forța în chestiuni legate de buget și proceduri. Nu este în regulă”, a declarat Daniel Dăianu, în cadrul dezbaterii asupra studiului său „Crisisle și tentația autoritarismului”.
El a subliniat că blocajul a fost dificil de înțeles, având în vedere că disputa viza o sumă relativ mică.
”Trăim vremuri complicate, din păcate. Chiar și guverne democratice, cu oameni iluminati, nu pot asigura serviciile publice esențiale. În disperare, populația poate recurge la populism. Nu trebuie desființată coaliția guvernamentală cu ușurință. Eu mă refer la un blocaj dificil de explicat. Dacă era un blocaj pentru 10 sau 15 miliarde de lei, adică 0,7-0,8% din PIB, înțelegeam. Dar vorbim despre un miliard de lei, iar această situație trebuie rezolvată. Este inexplicabil”, a mai spus Dăianu.
El a amintit că în ultimele zile au avut loc numeroase întâlniri cu investitori internaționali. „Noi, din partea Consiliului Fiscal și ai Băncii Naționale a României, participăm la astfel de discuții. Două întrebări esențiale apar: Va continua consolidarea fiscal-bugetară? Veți rămâne blocat? Adică, veți avea stabilitate politică?”, a afirmat șeful Consiliului Fiscal.
Academaicianul și fostul ministru de finanțe, Dăianu, a abordat și probleme globale, avertizând că dezordinea mondială nu este un accident al istoriei, ci rezultatul logic al unor iluzii de decenii.
Analiza sa indică faptul că trăim într-o perioadă de haos profund, mai complexă decât orice ciclu electoral. Conflictul dintre liberalism și iliberalism, despre care președintele Biden vorbește ca despre un simplu context narrativ, este însă real. Însă a-l recunoaște nu înseamnă a-l înțelege complet.
“Biden a menționat că lumea se află într-una dintre cele mai mari confruntări între liberalism și iliberalism. Este un fapt. Dar trebuie să înțelegem și cauzele acestora”, susține Dăianu.
ASCENSIUNEA HAOSULUI GLOBAL
Dăianu a citat autori precum Robert Kaplan, Barbara F. Walter, Albert Hirschman și Paul Kennedy, pentru a ilustra o realitate despre care el afirmă că și clasa politică europeană o subestimează. Revenirea protecționismului, creșterea autocraților și fragmentarea ordinii multilaterale nu sunt fenomene izolate, ci simptome ale unui sistem internațional epuizat în premisele funcționării.
China ocupă un loc central în această discuție. Spre deosebire de Japonia din anii ’80, care a speriat Statele Unite fără a provoca schimbări fundamentale, China reprezintă o provocare cu totul diferită.
“China nu mai este Japonia de acum 40 de ani. Modelul Japoniei, în prezent, este de zece ori mai mic în comparație, în timp ce China este mult mai puternică, fiind o prezență invadatoare prin ceea ce produce și exportă. De aceea a speriat americanii”, explică Dăianu.
Intrarea DeepSeek pe piața inteligenței artificiale, cu resurse modeste comparativ cu rivalii americani, a confirmat o teamă de mai multă vreme: supremația tehnologică a Occidentului nu este garantată, nici ireversibilă.
CUM OAMENII NU ÎNȚELEG SITUAȚIA, IAR LIDERII NU EXPLICĂ LA TIMP, TERENUL DEVINE FERTIL PENTRU DEMAGOGI
Unul dintre aspectele urmărite constant de Dăianu este legătura dintre fractura socială generată de globalizare și creșterea populismului. Globalizarea a creat câștigători vizibili și pierzători invizibili. În momentul în care aceste categorii devin suficient de numeroase, fenomenul se reflectă în rezultatele electorale.
“Acest proces de globalizare a generat mari diviziuni sociale, resimțite în special în țări precum Marea Britanie și Statele Unite. Cetățenii simt că guvernele nu pot răspunde eficient la crize, ceea ce alimentază reacțiile populiste”
Dăianu nu acuză establishment-ul ca atare, ci recunoaște că și acesta are roluri legitime și a greșit, fiind responsabil pentru eșecul în furnizarea serviciilor publice. Însă, atunci când cetățenii nu înțeleg ce se întâmplă și liderii nu explică eficient, apare terenul propice pentru demagogie.
DEMOCRAȚIA: UN MEKANISM, NU O PROMISIUNE
Dăianu respinge atât idealismul naiv, cât și cinismul relativist. Esența democrației, afirmă el, nu constă în vot, ci în separarea puterilor și în echilibrul de forțe, ceea ce americanii numesc „puterea contrabalansului”.
“Un lider puternic nu înseamnă un „câine de Lernă” imprevizibil. În democrație, există verificări și balanțe. Este modul de funcționare al acestui sistem”, adaugă Dăianu.
El combatte astfel o teorie conform căreia cetățenii s-ar interesa doar de rezultate economice, nu de mecanismele instituționale, argumentând că funcția preventivă a democrației restricționează devierile înainte ca acestea să devină ireversibile.
RĂZBOIUL CULTURAL ȘI PERICOLUL FASCISMULUI DISMESTIC
Dăianu se distanțează explicit de curentele woke, pe care le consideră responsabile, prin agresivitatea lor, de reacții conservatoare predictibile. În același timp, condamnă aripa conservatoare ce tinde spre etno-naționalism.
“Mă despărțesc de ei pentru că există curente în lumea conservatorilor care au, de fapt, înclinații fasciste. Vorbesc despre rase superioare și inferioare, ceea ce este extrem de periculos, deoarece astfel de idei au dus la cel de-al Doilea Război Mondial”
Imigrația, un subiect sensibil, primește o abordare directă. Dăianu susține imigrația ca principiu democratic. Însă imigrația necontrolată, argumentează el, duce la efecte contraproductive, precum închidere de porți și reacții populiste. Rădăcinile Brexit-ului sunt în această problemă.
Europa, între America și China, cu o integrare precarӑ
Diagnosticul european prezentat de Dăianu este unul pesimist. Europa este, în opinia sa, prinsă între America și China, slabă din lipsa unei integrări autentice și vulnerabilă în fața mișcărilor suveraniste interne. Fără o comunitate de apărare construită pe o integrare mai profundă, Europa va rămâne dependentă de Washington, care, indiferent de administrație, acordă tot mai puțină atenție aliaților care nu investesc suficient.
“Fără o integrare mai solidă și fără o comunitate de apărare comună, Europa nu va avea capacitatea de a-și apăra propriile interese”
