Oficialii saudiți anticipează o creștere bruscă a prețurilor la petrol până la sfârșitul lunii aprilie, avertizând asupra riscului de recesiune sau colaps al cererii, conform publicației Wall Street Journal.
În unul dintre cele mai alarmante scenarii din cauza conflictului cu Iranul, autoritățile saudite consideră că prețul petrolului poate ajunge până la 180 de dolari pe baril în următoarele săptămâni.
Aceasta este o cifră care ar putea împinge economia mondială în recesiune.
Și această perspectivă nu reprezintă doar un caz extrem. Conform unor surse citate de Wall Street Journal, „scenariul de bază” prevede acum că, în cazul în care întreruperile de aprovizionare persistă, prețurile ar putea inițial să se apropie de 150 de dolari, apoi să crească la 165 și, în final, chiar la 180 de dolari pe baril.
Piața este deja pe un trend ascendent, cu creșteri semnificative. Cotația Brent, indicator de referință pentru piața europeană, a crescut cu aproape 50% de la începutul conflictului din februarie. În același timp, prețurile petrolului din Oman, un marker important pentru exporturile din Orientul Mijlociu, au depășit 166 de dolari, reflectând presiunile imediate din regiune.
În spatele acestei tendințe explosive se află atacurile repetate asupra infrastructurii energetice și, cel mai important, paralizarea aproape totală a Strâmtorii Hormuz – pasajul prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Atacurile asupra instalațiilor din Qatar și asupra unor puncte strategice din Arabia Saudită, precum Yanbu la Marea Roșie, amplifică temerile privind penurii și provocări mai mari.
De ce această creștere nu reprezintă neapărat un avantaj pentru producătorii de petrol
Totuși, pentru Riad, o astfel de majorare a prețurilor la petrol nu este neapărat un beneficiu. Dimpotrivă, constituie o sursă de îngrijorare profundă. Din punct de vedere istoric, Arabia Saudită a evitat creșteri abrupte pentru a preveni destabilizarea pe termen lung. Prețurile extrem de ridicate pot conduce consumatorii și companiile să reducă consumul de energie sau să caute alternative, fenomen numit „prăbușirea cererii”.
Mai aproape de realitate, riscul recesiunii este considerabil. Conform analiștilor, nivelurile de peste 150 de dolari funcționează ca o „taxă” pentru consumatori și întreprinderi. Creșterea costurilor cu combustibilii scade consumul, reduce marjele de profit și, în cele din urmă, încetinește activitatea economică.
Primele semne sunt deja vizibile. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei se apropie de 4 dolari pe galon, iar cel al motorinei a depășit 5 dolari, afectând întregul lanț de aprovizionare, de la transportul alimentelor la producția industrială. În Europa și Asia, creșterile sunt și mai accentuate, economiile fiind sub presiune atât din cauza inflației, cât și din cauza deprecierea monedelor naționale față de dolar.
De la pragul de 150 de dolari, situația se modifică radical.
Principalulă întrebare pentru producători rămâne cât pot crește prețurile înainte ca cererea să înceapă să se deterioreze. Conform traderilor, 150 de dolari reprezintă punctul în care consumatorii încep să își schimbe comportamentul – reducând achizițiile sau amânând investițiile.
În ciuda scenariilor sumbre, nimic nu este sigur. O eventuală dezescaladare a conflictului sau revenirea pe piață a unor volume suplimentare, de exemplu din țări sancționate, ar putea diminua presiunea. Totuși, atât timp cât criza persistă și fluxurile de energie sunt restricționate, piețele vor continua să anticipeze cele mai semnificative fluctuații.
Un preț al petrolului de 180 de dolari nu mai constituie un scenariu improbabil. Este o variantă pe care producătorii o analizează cu seriozitate – și, dacă se va confirma, ar putea avea impacturi majore asupra economiei globale.
