Viteza medie a trenurilor de pasageri din România este de 45 km/h, însă din când în când reapare ideea unei linii de mare viteză, unde să se atingă și 300 km/h. Primele discuții au avut loc în anul 2007, iar recent, un oficial din Ministerul Transporturilor a explicat că România are un plan de 18 miliarde de euro pentru o rută rapidă care să traverseze țara de la Constanța la Oradea.
Implementarea unui astfel de proiect va fi extrem de dificilă, fiind necesară consolidarea multor aspecte, întrucât țara noastră trebuie să susțină un asemenea mega-proiect. Ar fi nevoie și de suport politic pe termen lung, ceea ce va fi dificil, având în vedere că infrastructura feroviară a fost neglijată timp de trei decenii.
800 km de linii de mare viteză, de la Constanța spre Oradea
România analizează posibilitatea introducerii trenurilor de mare viteză pe aproape 800 de km, de la Constanța până la granița cu Ungaria. Este un proiect evaluat la 18 miliarde de euro, iar un studiu de oportunitate propune traseul liniei Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Cluj – Oradea. Sunt considerate și variante secundare, prin Târgu Mureș și Zalău.
Declarațiile au fost făcute de Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, citat de News.ro. El a admis că dacă se vorbește despre un plan de mare viteză care să ajungă și în Gara de Nord, aceasta ar fi o glumă și o sursă de ironii.
El a explicat și că această reacție este justificată de situația actuală. „Este clar că nu pot discuta despre un tren de 300 km/h în România, având în vedere restricțiile de viteză actuale de 30 de km/h.
Este important de menționat că nu vor exista porțiuni rapide pe tot traseul, ci vor fi utilizate și segmente deja existente.
„Există 780 de kilometri de cale ferată de la Constanța până la graniță. În zonele în care infrastructura permite viteze de 160–200 km/h, aceasta va fi folosită, iar restul va fi o nouă construcție în teren, un proiect greenfield. Costurile estimate se situează în jurul valorii de 18 miliarde de euro”, afirmă conducătorul din minister.
Când ar putea fi finalizat? Oficialul din Transporturi a menționat un „scenariu accelerat”, care prevedea ca în 10 ani să fie operațional un tren de mare viteză, cu condiții esențiale: susținerea politică, finanțare continuă și colaborare cu experți externi.
Pe hârtie: 3 ore și jumătate de la București la Oradea
Durata de deplasare depinde de viteza aleasă pentru cele mai rapide segmente: 200 km/h, 250 km/h sau 300 km/h.
Costurile variază în funcție de viteza maximă instalată. În prezent, cele mai rapide trenuri ating 160 km/h, fiind utilizate pe mai puțin de 5% din rețeaua feroviară.
Dacă s-ar construi o rută nouă București – Constanța cu viteze maxime de 300 km/h, costurile ar depăși 5 miliarde de euro. Pentru traseul București – Oradea, estimările depășesc 13 miliarde de euro, dacă se optionează pentru segmente de 300 km/h.
În cazul în care proiectul include mai multe segmente de 300 km/h, trenurile ar putea parcurge în sub 3 ore și jumătate distanța între București și Oradea (față de 14 ore în prezent) și o oră între Capitală și Constanța (față de 1h 55 min acum). De asemenea, pe distanța de 166 km dintre Brașov și București, timpii s-ar reduce la sub 75 de minute, comparativ cu cel mai rapid tren de azi.
Este esențial și faptul că anumite segmente de aproape 800 km vor fi realizate din teren, în timp ce alte părți vor utiliza infrastructură existentă, fiind un proiect hibrid.
Liniile de mare viteză au transformat țări
În lume există peste 70.000 km de trasee feroviare de mare viteză – în China peste 50.000 km și aproape 4.000 km în Spania. În vecinătatea noastră, Cehia se află aproape de a avea propriul sistem de trenuri de mare viteză, similar cu TGV.
Infrastructura pentru trenuri de înaltă viteză, când este bine planificată și construită, schimbă radical economia națională, reducând semnificativ timpul de deplasare între orașe. Exemplele de succes includ Spania, Japonia, Franța sau Italia, unde trenurile rapide devin o alternativă viabilă și pentru distanțe peste 200 km. China a devenit lider în domeniu, inițial dezvoltând rețele tradiționale înainte de a investi în linii de mare velocitate.
În noiembrie 2025, Comisia Europeană a lansat un plan pentru accelerarea trenurilor de mare viteză în Europa, astfel încât în 2040 timpul de deplasare de la București la Budapesta sau Sofia să fie de aproximativ șase ore. Pentru acest lucru, pe trenurile principale se vor circula cu viteze de 200 km/h, adică de 3-4 ori peste media actuală din România.
Chiar și țări cu experiență solidă în implementarea infrastructurii feroviare de mare viteză întâmpină dificulăți în extindere, cazul Marii Britanii, cu doar 108 km de traseu de mare viteză, și proiectul HS2, care a avut probleme legate de costuri și realizare.
De ce feroviarul din România evoluează greu
Pentru România, ideea unui tren de mare viteză pare departe de realitate, din cauza dificultăților de modernizare a infrastructurii existente și a lungilor procese de costruție pentru segmente noi pentru trenurile de tip TGV.
Traseul Timișoara – București durează 11 ore, iar șantierele de pe această rută se vor încheia abia după 2032. Parcursul Brașov – Sighișoara evoluează lent, iar viteza medie în această zonă rămâne sub 40 km/h.
Pe traseul Cluj – Oradea există riscul pierderii fondurilor europene din cauza întârzierilor, iar chiar și după finalizare și electrificare, viteza medie va fi de doar 75 km/h.
Trenurile opresc frecvent, circulă la viteze medii sub 50 km/h, și doar 38% din rețeaua feroviară este electrificată, ceea ce limitează operațiunile și crește poluarea și costurile de funcționare. Pentru ca trenurile să atingă 250 km/h, va fi nevoie de electrificarea segmentelor ca Constanța – Mangalia sau Brașov – Sibiu.
Modernizările și întreținerea infrastructurii desfășurate în timp au dus la compromiterea sigurantei și eficienței, iar multe șantiere, chiar și cele planificate, sunt încă în așteptare sau întârziere.
Inclusiv pentru o traiectorie de acum 200 km, durata actuală fiind de patru ore, e greu de imaginat un tren rapid care să parcurgă această distanță într-o oră.
Este nevoie de sprijin politic pentru un proiect mare până în 2040
Un proiect de amploare, de 18 miliarde de euro, necesită susținere politică continuă și clară, altfel riscă să fie abandonat după câțiva ani. Dezvoltarea infrastructurii feroviare a fost lentă și insuficientă, și în prezent, fiind foarte puține proiecte demarate sau finalizate, în special comparativ cu autostrăzile, unde s-au construit peste 1.400 km.
Construirea unei rute de mare viteză bronșată de la Constanța la Oradea ar fi un mare pas pentru economie, dar trebuie menținut angajamentul politic pentru a evita abandonul planului pe termen lung. În fața unor crize și scumpiri ale energiei, financiile țării pot fi destabilizate, ceea ce poate face imposibilă realizarea unui astfel de proiect.
Unele țări cu venituri medii mai mici decât România au dezvoltat deja rețele de mare viteză, precum Maroc, Indonezia sau Uzbekistan. Altele, precum India, plătesc în continuare prețul pentru extinderea și mentenanța acestor infrastructuri, care au fost și ele marcate de accidente și incidente grave, precum cel din Spania sau China.
