Ministerul Finanțelor anunță joi după-amiază că România a început 2026 cu un deficit bugetar de doar 0,70% din PIB, comparativ cu 1,58% în aceeași perioadă a anului anterior. Analiza atentă a cifrelor dezvăluie și alte aspecte importante.
Guvernul a reușit ceea ce părea dificil în urmă cu un an: să crească veniturile și să reducă cheltuielile în același timp.
Colectarea fiscală funcționează eficient. Sau cel puțin, mai bine
Venitul net din TVA a crescut cu 20,6%, în contextul unei performanțe mai bune la colectare (+20,3%) și al unor restituiri mai mari, în valoare de 7,22 miliarde lei față de 6,08 miliarde în 2025. Încasările mai mari înapoi la companii înseamnă o lichiditate crescută în economie. Acest lucru nu indică o slăbiciune a bugetului, ci reflectă un administrare eficientă a TVA-ului de către stat.
Contribuțiile sociale au crescut cu 6%, o cifră relativ modestă, dar importantă. Deși salariile nu au înregistrat creșteri majore, baza de impozitare s-a extins, iar transferul mai mare către Pilonul II indică o normalizare a relației cu pensiile private. Este o veste pozitivă prezentată prin cifre simple și pragmatice.
Unde s-au redus cheltuielile?
Cheltuielile totale au scăzut de la 6,3% la 5,8% din PIB. Reducerile s-au concentrat în special pe cheltuielile cu personalul (-0,98 miliarde lei, prin reducerea unor sporuri) și în domeniul bunurilor și serviciilor (-2,1%). În schimb, investițiile nu au fost diminuate, ci din contră: 76,82% din cheltuielile de investiții sunt alocate pentru proiecte europene, semn că România a început să atragă și să absorbă mai eficient fonduri externe nerambursabile.
Rambursările din fondurile UE au crescut cu 87,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest aspect este probabil cel mai relevant numerar din raport, deoarece fiecare leu primit de la Uniunea Europeană reprezintă o reducere a necesității de a împrumuta fonduri de pe piețele financiare.
„Deficitul s-a redus semnificativ nu prin reducerea cheltuielilor cu angajații, ci prin creșterea colectării fiscale și a absorbției fondurilor europene”, evidențiază datele din comunicatul Ministerului Finanțelor.
Concluzie dificilă
O parte din îmbunătățiri provine din creșterea veniturilor, în unele cazuri sustenabilă (colectarea TVA, salariile), iar în altele, temporară (dividendele influențate de modificări fiscale). Cealaltă parte a rezultatelor vine din reducerea cheltuielilor, în special cele privind personalul. Deși nu reprezintă o schimbare structurală, această abordare indică o orientare clară față de 2024–2025, când deficitul s-a apropiat de 8% din PIB.
Dacă această tendință și absorția fondurilor europene vor continua și în următoarele luni, România are posibilitatea de a ieși din procedura de risc al deficitului excesiv mai devreme decât se anticipa. În caz contrar, aceste cifre pozitive din primele luni ale anului s-ar putea dovedi o simplă imagine temporară a unui buget care nu a reușit încă să-și implementeze reformele necesare.
