Ordonanța adoptată recent de Guvern, prin care se declara stare de urgență pe piața carburanților, are o impact redus, în condițiile în care efectele asupra prețurilor la pompă ar putea fi de doar 5-15 bani/litru, conform specialiștilor. Guvernul plănuiește implementarea unui nou set de măsuri în următoarele săptămâni, care să includă reducerea taxelor, pentru a produce efecte vizibile în costurile carburanților.
„Există situații în care statul intervine decisiv, asumându-și cheltuieli și schimbând realitatea. În schimb, sunt și perioade — din ce în ce mai frecvente — în care intervențiile guvernamentale sunt doar de fațadă. Această ordonanță de urgență aparține categoriei a doua. Nu reprezintă o măsură economică reală, ci un gest politic formulat tehnic, destinat mai mult să ofere aparența de acțiune și să cumpere timp”, afirmă Asociația Energia Inteligentă într-o analiză.
Potrivit acesteia, Guvernul evită în mod deliberat măsuri cu efecte reale, precum:
- plafonarea prețurilor, care ar putea duce la penurie
- subvențiile, ce ar genera costuri semnificative pentru buget
- reducerea taxelor, care ar presupune pierderi fiscale importante
În schimb, ordonanța recentă a Guvernului acționează mai mult ca o inițiativă de imagine, generând titluri în presă și dând impresia că există o măsură concretă, în timp ce timpul se consumă, consideră Asociația Energia Inteligentă.
Legea stabilește că valoarea medie a adaosului comercial pentru benzină, motorină și țigări nu poate depăși media anuală a adaosului practicat de fiecare operator economic în 2025.
Definiția este de natură contabilă, adăugând diferența dintre prețul de vânzare și costurile de achiziție sau producție.
Nerespectarea acestei limite este sancționată cu amenzi cuprinse între 0,5% și 1% din cifra de afaceri.
Organizațiile specializate în energie indică faptul că, la prima vedere, această măsură pare clară și ar putea duce la reducerea prețurilor, dacă adaosul este limitat.
Însă, în realitate, modul în care este definit adaosul și structura industriei petroliere complică rezultatul.
Analizele arată că plafonarea afectează doar raportul dintre preț și cost, nu și prețul final. Astfel, dacă costurile cresc, prețul poate continua să se majorizeze, limitând impactul asupra consumatorilor.
De exemplu, dintr-o creștere de aproximativ 30% a prețului motorinei de la începutul anului 2026, doar circa 3,75% provine din accize, aproximativ 22% din costurile sporite, iar 2-4% din variația adaosului comercial. Prin urmare, plafonarea vizează un factor secundar al scumpirii.
Dacă măsura ar fi aplicată strict și eficient, reducerea prețului la litrul de motorină s-ar putea situa în intervalul de 0,05 – 0,15 lei, până la 0,20 lei în scenarii optimiste.
„Efecte la pompă vor fi simbolice”
Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că definirea clară a adaosului comercial necesită precizări suplimentare pentru a evita interpretări ambigue și comportament speculativ sau abuziv din partea statului și a firmelor.
„Impactul asupra prețurilor de la pompă va fi simbolic, măsurile luate neavând capacitatea de a influența dinamică prețurilor. Statul a evitat să modifice TVA și accizele, principalele surse de venit la buget în 2026, în condiții de fragilitate financiară”, susține Negrescu.
De asemenea, el menționează că limitarea exporturilor, o altă măsură prevăzută în ordonanță, se poate întoarce împotriva României dacă alte țări adoptă acțiuni similare, mai ales în contextul în care 46% din rezervele de carburanți se află în străinătate. În cazul unei crize majore, efectele pot fi devastatoare.
El consideră că subvențiile generale reprezintă o soluție „absurdă și nefondată economic”, afirmând: „Statul nu trebuie să sprijine un motor ieftin pentru cei cu mașini scumpe. Soluția corectă este să direcționăm subvențiile doar către întreprinderile cu potențial inflaționist.”
„Atât timp cât prețurile internaționale ale petrolului și cotațiile motorinei continuă să crească, orice măsură a statului, în afară de reducerea TVA sau a accizei, are doar un caracter simbolic”, adaugă el.
Costul actual al unui plin de combustibil
Prețul benzinei era sub 8 lei pe litru înainte de conflictul din Iran, iar acum ajunge la 9,3 lei, însemnând o creștere de aproximativ 1,3 lei pe litru.
Un rezervor de 50 de litri necesită acum aproximativ 465 de lei pentru alimentare, față de circa 400 de lei în februarie.
La motorină, carburantul predominant în economie, prețul a crescut de la 8,4 lei la 10,2 lei pe litru, iar un plin de aprox. 50 de litri costă acum 510 lei, cu o creștere de 90 de lei.
Guvernul analizează reducerea taxelor în săptămânile următoare
Premierul Ilie Bolojan a comunicat că autoritățile evalua posibilitatea reducerii taxelor în perioada imediat următoare.
„Statul își va asuma partea lui de contribuție și nu va încasa suplimentar niciun ban. Nu ne-ar fi necesari acești bani, însă este o chestiune de repartizare echitabilă”, a declarat Bolojan.
De asemenea, el a menționat că, până acum, guvernul nu a putut interveni prin reducerea accizei, deoarece piața carburanților nu s-a stabilizat, iar efectele unei astfel de măsuri nu pot fi anticipate.
