Media pensiei a depășit nivelul de 2.900 de lei, înregistrând o creștere nominală de aproape 14%, fiind prima majorare cu impact real pozitiv din 2016, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică.
La nivel național, pentru fiecare zece angajați asigurați, există opt pensionari. Această cifră indică o presiune structurală asupra sistemului public de pensii, cu implicații directe asupra bugetului de stat și pentru sustenabilitatea pe termen lung a contractului social intergenerațional.
Totuși, anul 2025 aduce o veste neașteptat de favorabilă: pensia medie reală a înregistrat o creștere efectivă. Indicele pensiei reale pentru asigurările sociale de stat a atins 105,7%, ceea ce înseamnă că, pentru prima dată în ultimii ani, majorarea nominală a pensiilor a depășit rata inflației.
Statul reprezintă principalul partener atât pentru fiecare litru de combustibil, cât și pentru fiecare talon de pensie.
O populație pensionară în descreștere — dar mai lent decât se anticipa
În 2025, România a înregistrat în medie 4,917 milioane de pensionari, cu 42.000 mai puțin comparativ cu anul 2024. Scăderea reprezintă un trend continuu din ultimii ani, parțial influențat de mortalitatea naturală a cohortelor mari din perioada comunistă și parțial de o intrare mai redusă în pensie anticipată.
Dintre aceștia, 4,563 milioane provin din sistemul public de asigurări sociale, administrat de Casa Națională de Pensii Publice. Restul sunt pensionari militari sau din categorii speciale.
Majoritatea pensionarilor, 3,94 milioane, sunt beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă, reprezentând 80,2% din total. Pensiile de invaliditate au crescut ușor, ajungând la 404.000, iar pensiile de urmaș au scăzut la 469.000.
Numărul mediu de pensionari și pensia medie lunară în 2024 și 2025
Pensiile medii au trecut de 2.900 lei, atingând 2.936 lei în 2025, comparativ cu 2.580 lei în 2024, înregistrând o creștere nominală de 13,8%. Pentru pensionarii din sistemul public de asigurări sociale, majorarea a fost de 14,4%, iar media a ajuns la 2.814 lei.
Totalurile medii diferă considerabil în funcție de regiune. Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare pensie medie județeană este de 1.326 lei, aproape cât un salariu minim brut din ultimii ani.
În top: București (3.554 lei), Hunedoara (3.505 lei) și Brașov (3.325 lei) — județe cu industrii tradiționale solide sau servicii bine plătite. La celălalt capăt al spectrului: Botoșani (2.228 lei), Vrancea (2.266 lei) și Giurgiu (2.279 lei).
Aceste diferențe reflectă, în mare măsură, istoricul salarial al fiecărei regiuni, pensiile din sistemul contributiv fiind legate de contribuțiile plătite de-a lungul activității. Zonele rurale și agricole înregistrează plăți mai mici, din cauza perioadelor de muncă mai puțin formalizate.
Raportul de dependență: 8 pensionari la 10 salariați
Cel mai preocupant indicator nu este valoarea medie a pensiei, ci raportul de dependență. La nivel național, există 8 pensionari de asigurări sociale de stat pentru fiecare 10 salariați. Practic, contribuabilii susțin un număr tot mai mare de beneficiari.
Diferențele regionale sunt dramatice. În București și Ilfov, raportul scade la 4 pensionari pentru 10 salariați, în timp ce în Teleorman ajunge la 14 la 10, iar în Vaslui, la 13 la 10.
Această dezechilibrare exercită o presiune redistributivă semnificativă asupra sistemului: județe cu economii dinamice subsidiează, prin fondurile de pensii, zonele cu mai puțini contribuabili activi.
Creșterea reală a puterii de cumpărare a pensionarilor în ultimii ani
Indicele pensiei reale, calculat ca raport între creșterea nominală netă și indicele prețurilor de consum, a fost de 105,7% în 2025. În practică, pensionarii au câștigat efectiv putere de cumpărare față de anul anterior, recuperând inflația și înscriindu-se pe o tendință de creștere.
Contextul: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024, aducând modificări în formula de calcul. Efectele acestor schimbări se resimt în 2025.
Schemat: raportul dintre pensia medie netă pentru beneficiarii cu stagiu complet și salariul mediu net a crescut la 63,1%, comparativ cu 53,9% în 2024, marcând un salt semnificativ, chiar dacă România rămâne sub media europeană a ratei de înlocuire.
902.300 de pensionari beneficiază în 2025 de indemnizație socială complementară pentru pensii sub pragul minim garantat, stabilit la 1.281 de lei din ianuarie 2024. Aproape toți, 92,4%, provin din sistemul public de pensii.
Prezența unui segment atât de larg de pensionari cu venituri la nivelul limitelor inferioare indică, indirect, fragmentarea pieței muncii din deceniile anterioare, caracterizată prin cariere incomplete, munci nedeclarate și perioade de activitate în agricultură de subzistență.
