Pentru Jay Collins, un bancher cu experiență la Citi, dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) și a roboticii reprezintă o provocare majoră la adresa viitorului sistemului capitalist, o amenințare ce nu poate fi ignorată, conform Business Insider.
Collins, președintele Citigroup pentru sectorul public, are o carieră de peste treisprezece ani în consultanță pentru oficiali guvernamentali în perioade de criză și dificultăți financiare.
El afirmă, într-un interviu pentru Business Insider, că AI și robotică impun dileme pentru capitalism, pe care liderii politici și antreprenoriali trebuie să le gestioneze cu seriozitate.
„Este nevoie să adaptăm (sistemul capitalist), să-l remodelăm și să-l reformăm pentru a face loc acestor tehnologii, asemenea modului în care am făcut-o în timpul Revoluției Industriale”, a explicat Collins pentru Business Insider. El a adăugat că alternativa o reprezintă „un regim capitalist de tip autoritar”.
El a detaliat efectele potențiale ale AI și roboticii asupra pieței muncii și motivul pentru care clasa de mijloc este vulnerabilizată.
„Primul val afectează ocuparea muncii cognitive. Începe cu locurile de muncă cu responsabilitate de birou, nu cu cele fizice. Aceasta impactează studenți care credeau că o diplomă universitară asigură stabilitate, și absolvenți care considerau că pot să se sprijine doar pe abilități de programare. Domenii precum software, finanțe, media, consultanță, contabilitate și avocatură sunt vizate”, afirmă acesta.
Collins avertizează că dezvoltarea AI va amplifica inegalitatea socială
Jay Collins evidențiază că situația trebuie analizată și în contextul creșterii disparităților între persoane înstărite și cele sărace, cunoscută în literatură ca fenomenul „economiei de tip K”.
În SUA, spune Collins, jumătate din populație constituie baza economiei, în timp ce doar 10% controlează averi de peste 2 milioane de dolari.
„Clasa de mijloc a economiei K este stagnantă. Acești oameni nu au fost afectați direct de activele de capital. În timp ce trecem la al doilea val de automatizare, cei 10% cu salarii mari și participare majoră pe piața de capital vor beneficia de pe urma acumulării de avere, ceea ce va duce la o separare crescândă de restul populației, inclusiv de clasa de mijloc”, avertizează Collins.
Stadiile evoluției inteligenței artificiale
Collins identifică patru faze ale progresului AI. Prima constă în inteligența artificială generativă, care creează conținut prin platforme precum ChatGPT, Claude, Gemini și altele.
El afirmă că tehnologia a ajuns deja în a doua etapă, cea a Inteligenței Artificiale „Agentice”. Aceste „agenți AI” sunt instrumente decizionale autonomizate, capabile să realizeze sarcini complexe cu intervenție umană minimă, precum înlocuirea unor recrutori sau contabili.
O inteligență artificială agentică, fie ca sumă a mai multor astfel de agenți, fie autonomă, ar putea automatiza întregi departamente de resurse umane sau financiar-contabile, precum și activități interdepartamentale.
„Trebuie să trecem de la cercetare la acțiune; un agent poate să acționeze”, subliniază Collins.
A treia etapă vizează AI „fizică”, în care modele avansate sunt integrate în roboți performanți.
Ultima fază, despre care se vorbește ca despre viitorul capitalismului, este Inteligența Artificială Generală (AGI), considerată o stare superioară în evoluția AI, în care sistemele devin capabile să îndeplinească orice sarcină cognitivă la nivel uman sau chiar superior.
Următorul val de perturbări a pieței muncii, până la sfârșitul deceniului
Conform experților, Collins estimează că următoarele conflicte majore legate de locurile de muncă vor apărea în 2028 sau 2029.
„Nu am ajuns încă la faza critică de integrare a AI și roboticii în industrie, dar este inevitabil să se producă perturbări semnificative în sectorul locurilor de muncă cu responsabilități fizice, precum cele de guler albastru”, avertizează el.
El adaugă că liderii cei mai avizați în tehnologie și AI ar putea întârzia această tranziție, dar nu sunt pregătiți pentru eventualitatea unui impact major, fiind limitați de complicațiile geopolitice, în special de „cursele înarmării” tehnologice dintre SUA și China.
O „purtătoare de beneficii” pentru prevenirea unui „sfârșit tragic al capitalismului”
Collins propune că o soluție ar putea fi introducerea venitului minim universal, deși a recunoscut că acest concept a devenit politic extrem de disputat și dificil de implementat.
El afirmă necesitatea unor măsuri,deoarece fără acestea, riscăm să asistăm la un sfârșit tragic al capitalismului și, posibil, al democrației. „Este nevoie de soluții, pentru că orice răspuns fără măsuri concrete doar va accelera această criză”, adaugă el.
Un posibile măsuri includ un „dividend de productivitate”, inițial în cantități modeste, cu ajustări ulterioare pentru a evalua efectele asupra stimulentelor și comportamentelor umane.
Collins evidențiază că există diverse opțiuni pentru finanțarea acestor inițiative, precum impozitarea roboților, a AI, a activelor, a miliardarilor, modificarea sistemelor fiscale pentru a include impozite suplimentare asupra industriilor de vârf în dezvoltarea AI și roboticii, sau chiar controlul participării în capitalul companiilor.
„Se poate introduce o participare obligatorie în proprietate, de exemplu prin fonduri suverane sau proiecte de redistribuire a averii, fiind vorba despre o participare directă la proprietate, nu doar despre plăți în numerar”, concluzionează Collins.
