Supermarket din România. Inquam Photos / George Călin
Conflictele din Iran au determinat creșteri de peste 10 lei pe litru pentru carburant. Guvernul a extins plafonarea prețurilor la alimentele de bază pentru încă trei luni. Între timp, românii și-au ajustat deja obiceiurile de consum — fără a aștepta o nouă ordonanță.
Datele unui studiu realizat în martie 2026 de compania de cercetare iSense Solutions indică faptul că presiunea economică și geopolitică s-a reflectat într-o modificare vizibilă a comportamentului de cumpărare. „Consumer Stress Score” — indicatorul care măsoară nivelul de anxietate al românilor față de situația economică — a crescut la 65,8 în martie, față de 63,3 în februarie, menținându-se în zona de alertă estimate de cercetători.
La restaurante mai rar, în aplicații mai frecvent
Principalul semn al acestei presiuni este numărul redus al ieșirilor în oraș în sezonul de vineri seara: 79% dintre locuitorii din mediul urban petrec mai rar timp în restaurante, baruri și cafenele față de perioada precedentă — o creștere față de 76% în 2025. Sectorul HoReCa, deja vulnerabil după pandemie, resimte din nou presiuni.
Totodată, același procent de 79% folosește în mod frecvent aplicațiile de reduceri ale retailerilor înainte de a face cumpărături — un comportament care era de 69% în 2023 și a înregistrat o creștere constantă. Nu mai este vorba despre o minoritate care „se лиhnește” la oferte; acest stil de viață a devenit normă.
Loialitatea față de branduri, în scădere semnificativă
Un semnal clar al stresului financiar îl reprezintă faptul că 60% dintre români au înlocuit recent brandurile obișnuite cu variante mai ieftine a produselor alimentare sau de uz casnic. În 2024, procentul era de 47%, iar în 2025 de 55%. Trendul este clar în creștere și accelerat.
Astfel, iaurturile, uleiurile sau detergentii cumpărați în mod obișnuit au fost înlocuiți cu variante mai ieftine — nu pentru că preferințele s-au schimbat, ci pentru că bugetul nu mai permite altceva.
Teama pentru siguranța locului de muncă, în creștere rapidă
O creștere semnificativă a îngrijorării pentru stabilitatea ocupării forței de muncă, care a crescut de la 61% în februarie la 73% în martie — o diferență de 12 puncte procentuale într-o singură lună. Aceasta survine pe fondul conflictului din Iran și al efectelor imediate asupra prețurilor energiei.
85% dintre respondenți anticipează că veniturile și stabilitatea economică vor fi afectate în următoarele 12 luni.
Ce NU indică studiul
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 524 de respondenți din mediul urban, utilizatori de internet, cu vârste între 18 și 65 de ani. Astfel, situația din mediul rural — unde presiunea asupra prețurilor la alimente și combustibil este adesea mai acută, iar veniturile mai limitate — nu este inclusă în aceste date. Aceste cifre descriu doar România urbană conectată, nu întreaga țară.
