„Mama mea a fost angajată într-o atelier de croitorie pe toată durata vieții sale. Salariul său nu s-a majorat decât odată cu salariul minim, indiferent de efortul depus, chiar și pentru branduri de renume internațional. Aceasta reflectă situația multor români care muncesc opt ore pe zi și abia reușesc să se întrețină cu un venit minim de pe urma salariului de bază”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini, difuzată de Gândul.
Creșterea salariului de bază în sistemul economic a devenit o temă fierbinte în România, iar ministrul Muncii, Florin Manole, evidențiază dificultățile în aplicarea legilor și disparitățile din sistemul public de salarizare.
„Există o directivă europeană și o legislație națională care stipulează că salariul minim trebuie crescut de la 1 ianuarie. Amânarea implementării până la 1 iulie a fost o greșeală semnificativă. În plus, salariile din sectorul public rămân nedezlegate de mulți ani, chiar dacă salariul minim a crescut”, explică Manole.
Ministrul subliniază că efectele reale se vor resimți mai ales în mediul privat, unde majorarea salariului minim poate îmbunătăți veniturile angajaților cu salarii reduse.
„De exemplu, mama mea a fost angajată într-o croitorie și salariul său a crescut doar odată cu salariul minim, indiferent de efortul și performanța sa. Este o situație frecventă pentru mulți angajați care muncesc câte opt ore zilnic și abia reușesc să-și întrețină familia”, afirmă Manole.
„Sclavie modernă” și pericolul sărăciei
Ministrul avertizează că această situație reprezintă o formă de „sclavie modernă”. Statisticile indică faptul că 17% dintre salariați sunt expuși riscului de sărăcie în România, comparativ cu 8% în Uniunea Europeană. „Este inacceptabil ca muncitorii să fie supuși riscului de excluziune socială. Eficiența economică nu trebuie să fie măsurată pe spatele angajaților slab plătiți”, menționează Florin Manole.
De asemenea, pensiile pensionarilor care au lucrat întreaga viață pentru salariul minim sunt extrem de mici, adesea sub 2.000 de lei, plasându-i în categoria celor vulnerabili social. „Aceasta rezultă din salariile mici și contribuțiile reduse plătite anterior”, explică oficialul.
Factorii generatori ai inechităților
Legislația a permis, de-a lungul timpului, apariția unor diferențe între pensii. Fiecare carieră profesională are caracteristici diferite: perioade de concediu, ore suplimentare, copii sau perioade de șomaj. Astfel, chiar și angajații cu același parcurs pot ajunge la pensii diferite.
„Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu pot fi întotdeauna corectate retroactiv. Cu toate acestea, statul trebuie să asigure protecția salariului minim și a pensiilor pentru cei vulnerabili, pentru a le crește în mod echitabil”, concluzionează Florin Manole.
