Pe măsură ce autoritățile încearcă să gestioneze impactul economic al inteligenței artificiale (AI), firma OpenAI a publicat un set de inițiative politice care definesc modul în care bogăția și ocuparea ar putea fi transformate în „o eră a inteligenței artificiale”, relatează TechCrunch.
Conceptual, aceste propuneri combină mecanisme tradiționale asociate cu stânga politică – precum fondurile publice de investiții și extinderea sistemelor de protecție socială – cu un cadru economic fundamental bazat pe capitalism, axat pe piață.
TechCrunch subliniază că inițiativele OpenAI sunt, în esență, o listă de dorințe – o declarație publică menită să sprijine oficialii, investitorii și populația în înțelegerea viziunii companiei evaluate la 852 de miliarde de dolari despre modul în care transformarea lumii în această epocă a inteligenței artificiale va influența munca și economia.
Proiectele au fost făcute publice pe fondul unei anxietăți crescute legate de AI, alimentată de temeri privind scăderea locurilor de muncă, concentrarea averii și extinderea centrelor de date în Statele Unite și alte teritorii.
Cadrul propus de OpenAI are ca obiective principale: distribuirea mai echitabilă a prosperității generate de AI, crearea de mecanisme pentru diminuarea riscurilor sistemice și asigurarea unui acces larg la capacitățile AI, pentru a preveni centralizarea excesivă a puterii economice și a oportunităților.
Compania condusă de Sam Altman avertizează asupra scăderii globale a veniturilor din muncă
OpenAI recomandă transferarea povarei fiscale de la muncă către capital. Deși nu specifică o rată de impozitare a corporațiilor, avertizează că creșterea economică alimentată de AI ar putea diminua baza fiscală care susține programele de asistență socială, pe măsură ce profiturile companiilor și impozitele pe muncă scad.
„Pe măsură ce AI influențează modificări în muncă și procesul de producție, structura activităților economice ar putea evolua – cu creșteri ale profiturilor corporative și ale câștigurilor de capital, concomitent cu reducerea dependenței de venituri din muncă și impunerea de taxe pe salarii”, menționează OpenAI.
De asemenea, compania sugerează introducerea unei taxe pe roboți, o idee susținută de Bill Gates din 2017. Conform acestei concepții, robotul ar plăti aceleași taxe ca și persoana pe care o înlocuiește.
Documentul include și o propunere pentru crearea unui Fond Public de Investiții, destinat să ofere cetățenilor americani o participație automată în companiile și infrastructura AI, chiar dacă aceștia nu investesc pe piața bursieră. Profiturile generate ar urma să fie distribuite direct populației.
OpenAI propune un sistem inovator de protecție socială pentru angajați
Dintre inițiativele OpenAI, unele vizează piața muncii, cum ar fi subvenționarea unei săptămâni de lucru de patru zile fără reducerea salariului – o măsură în concordanță cu promisiunile industriei tehnologice de a oferi un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.
OpenAI recomandă, de asemenea, sporirea contribuțiilor la pensii, acoperirea unei părți mai mari din costurile pentru sănătate și subvenționarea serviciilor de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă.
Exploratorul de tehnologie evidențiază că aceste măsuri sunt considerate responsabilitatea companiilor, nu a statului, neglijând discuțiile privind persoanele afectate de automatizare. „Dacă automatizarea elimină locurile de muncă, dispar și beneficiile asociate precum asigurarea medicală și contribuțiile la pensionare”, remarcă sursa.
Totodată, OpenAI propune conturi de beneficii portabile, care să susțină muncitorii în tranziția între diverse locuri de muncă, dar aceste opțiuni continuă să depindă de contribuțiile angajatorilor și platformelor, neajungând la o protecție universală susținută de stat pentru cei complet înlocuiți de AI.
Un mecanism de control pentru menținerea AI în limite sigure
OpenAI admite riscurile asociate cu evoluția AI, precum pierderea locurilor de muncă, utilizarea abuzivă de către guverne sau actorii rău intenționați, precum și posibilitatea ca sistemele să funcționeze în afara controlului uman. Pentru reducerea acestor pericole, compania propune planuri de izolare pentru AI periculoasă, organisme de supraveghere noi și măsuri de protecție împotriva atacurilor cibernetice și amenințărilor biologice.
În același timp, sunt avansate propuneri pentru extinderea infrastructurii energetice pentru alimentarea AI, precum și stimulente financiare, credite fiscale și participații de capital pentru accelerarea dezvoltării tehnologice.
OpenAI consideră că AI trebuie tratată ca o utilitate publică și promovează colaborările între industrie și guverne pentru a păstra accesibilitatea tehnologiei, evitând monopolizarea de către câteva companii.
Inițiativele au fost anunțate la șase luni după publicarea unui plan similar de către rivalul Anthropic, ilustrând un dialog în desfășurare despre reglementarea și controlul evoluției AI.
„Facem un nou pas către o organizare social-economică care va remodela fundamental munca, cunoașterea și producția”, afirmă OpenAI în raport. Conform companiei, este necesară o nouă agendă politică industrială care să asigure că superinteligenta aduce beneficii tuturor”, concluzionează documentul.
Compania și-a schimbat obiectivele anul trecut, dintr-o organizație non-profit, în scopul obținerii de profit, adaptându-se la provocările unei lumi în rapidă schimbare. Transformarea a fost comparată cu perioadele istorice de revoluție economică, precum Epoca Industrială, și cu inițiative precum „New Deal” din anii 1930, menite să genereze oportunități și securitate socială largă.
OpenAI crede că guvernarea modalităților de dezvoltare a superinteligenței va necesita o politică industrială mai ambițioasă, reflectând capacitatea societăților democratice de a acționa colectiv pentru a modela viitorul economic în beneficiul tuturor.
Proiectele complete pot fi consultate în documentul publicat de companie.
FOTO articol: Ekkasit919 / Dreamstime.com.
